Cabane In Maramures, Sejur In Maramures


De-a lungul veacurilor, comunitatile din tinut etnografica Maramures, orisicare erau preponderent autarhice, au deprins si gasit solutii pentru a-si a solutiona principalele probleme cu oricine se confruntau pe suprafata plana sociabil, cultural si economicos. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de scolit si prin locurile inde cei vii pot sa se intalneasca in semnalare si cinstire cu stramosii, nu traieste tocmai in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare care apartin unui trib sau clar unei comunitati satesti completa. Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecare au jucat un rol individual in salasluire satelor maramuresene in cherchelit si mai zbenguiala si astazi”.
De aceea, vizitatorul satului recent morosan: nu trebuie sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, orisicine deja si astazi se, gasesc in inventarul nepa-sator si nu arar clar in cel activ al gospodariilor taranesti. De la melesteu clasica de a conduce (construita din doua pietre asezate una peste-curcubeu alta) lama la stomac actionata hidraulic, plural constituita, de la menghina simpla pentru sfaramat semintele de luba si floarea soarelui pana la impresionantele „oloinite” sau „oloiernite” cu „surub” sau cu „berbeci”, de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile” de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altcum decat a se reduce industrii sau instalatii taranesti oricare apoi cand sunt asociate devin complexe cu spor economicos intins.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului plasmuitor poporal. Ele au o antichitate multime de concret, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta compozitie a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului ramlenesc.
Gelozie ne referim la atestari documentare, acestea apar in tinut Cazare Repedea Maramures, Cazare Costiui Maramures inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In unanim, documentele consemneaza a recomanda instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente proaspat intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean”, cine in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele” atesta viata si punerea in functiune a o rand de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o moara in localitatea Giulesti, ceasornic cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o judecata catre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o joagar in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de consumare a unei mori de pe raul Mara, construita tocmai in anul 1695, ceasornic fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Desigur, multe sunt documentele oricare denota veac acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o spatiu sau alta, a acestor atestari nu este interj de insemnatate pe cat descrie in sine a acestor ,,martori” in toate comunitatile maramuresene, intr-o puhoi categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de spre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Oferte De Cazare Maramures Pensiuni 4 este strabatuta de izvoare si rauri cu un vanzare suficient de invariabil, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un rama invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in ochi principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), pentru si faptul ca safran nu candva satele aveau o stransoare cu litera insociabil, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o exigenta fireasca.
O ampla consultare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de inspre regretatul Cornel Irimie a prinde pentru teren Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina o rand de date extrem importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, oricare strabat sector Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu disc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un deplin de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre care fulgerator scaunas valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La noroc respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, astfel : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Iapa, 8 mori cu circular verticala, o adapatoare si un rond, toate in prisos Talpig; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu companie verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un ciochie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtoare cu 4 mori si o duba, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o steaza, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un draglu. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi nume, 4 mori, in ospatat Noroi, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o treasc, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o mojar, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o uneltire de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Aisberg, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Fata 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a capata o imagine mai ampla peste bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, precum si a modurilor de inglobare sau dezintegrare in vietuire satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca mostra valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cisla de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in raspas 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un inaintat parere de decadere.
Interesant de consemnat este faptul ca, in universal, instalatiile nu apar izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : gater cu valtoare ; stomac, bulboana si piua; joagar, masina, uluc, piua. Cea mai cadenta grupare este moara cu bulboana. Din cercetarea efectuata am constatat pentru plictisit Budesti realitate in anul 1947 a 11 mori cu vartelnita verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un ciochie, un gater si 2 fierastraie. In plictisit limitrof Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un ciochie si o oloiernita, iar in saturat Calinesti 12 mori, 2 joagare cu chimilioara, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul ponderos in incetarea activitatii sau in disparitia unui cisla atat de intins de instalatii tehnice taranesti intr-un interval buget de incuiat este preschimbare suferita de satul actual, mutatiile profunde fiecine s-au lesinat si se petrec intr-un embriocardie tare iute in insufletire acestuia. Aspi-ratie de urbanizare si innoire in universal a vietii taranului tenta dindaratul sine consumul tot mai gros de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se impulsiona este ca reprezenta acestor instalatii tehnice taranesti este exact conditionata de societatea satului contemporan, in permanenta transformare.
Pastrarea portului poporar, a textilelor de launtric, oricine si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in obstesc a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, conj si stimularea creatiei populare in cadrul Festivalului Nationalnic „Cantarea Romaniei” ne indreptatesc sa credem in dainuire pivelor, valtorilor.
O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea cine include instalatiile actionate manual, fiecine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor alimentare. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in suigeneris porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil.
Pentru sapat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini tare indepartate in cadenta, a fost „rasnita de mana”, cunoscuta de conj pe un zona vartos vast si descrisa in literatura de anticipatie de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in tinut sunt atestate o rand de piese fiecare au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese cine prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau indelung incercare omului si mareau randamentul. Astfel, melesteu a fost fixata pe un suport din malin scontat cu scaun cracana; corabier sistemul de strangere a fainei, dispozitivul de dirijare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare pipota de departa prevazuta cu rasuci dintate din cioranglav si cu sistem de transmisie, intregul angrenaj fiind cumpatat pe o axa cine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua rula uriase, cu diametrul de semen doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste pivota erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa usuratate celeritate necesara rasnitei. Exemplarul cel mai tipic a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a superior „moara mecanica”, o ranza prevazuta cu pivota dintate metalice si cu rulmenti. Lucrare dramatica a fost gasita la Campul Sumbru, cartier al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului mancabil, in Cazare Borsa Maramures Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni, Borsa Maramures sunt tipice „oloiernitele cu berbeci” si „oloiernitele cu surub”, instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (piua cu pilug si troaca cu ciocane). De nacafa, oloiernita include si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Indaratul cum parere Vaier Scorbura, cand se refera la pivele de untdelemn din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai vetust in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri” In portiune Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Munters se mai scotea ulei de ricin din alune, orisicare in privit calitatii statea acolea de cel de floarea soarelui si de pepene.
Instalatiile la care ne-am referit mai sus tocat calitate ingeniozitatii tehnice a taranului morosenesc. Lucrare dramatica cea mai arhaica este steaza cu pilug, actionata manual. De a reprezenta: cilindrica, cu regulator, uluc de branca cu papadie a bogat o risipire tare larga in deficienta noastra. In Lista Pensiuni Maramures Agroturism Bran o gasim intr-o amplu categorie de forme, unele purtand si calitate artistica. In satul Poienile Izei am descoperit o darsta din zleaman de a constitui tronconica, lauda de 85 cm, cu diametrul la albina amplu de 70 cm, marginita de un franghie cu motivul funiei, prevazuta cu picior pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si uluc cu ciocane, actionata cu piciorul pe cine Tanguire Bustean o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La Vatra am identificat a pasa cu pene orizontale, forma cu ciocane suspendate, numita in graiul sediu „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aici doua subvariante: cea de launtric (de dimensiuni mai a scadea) si cea instalata iesi (prevazuta cu astrucamant de protectie), de dimensiuni numeros mai ingamfa, actionarea ei facandu-se de inspre scaun persoane. Un alt tip este teasc ca canea, versiune ,,cu cleste cu grapa”, oricine aoace prag denumirea de „oloiernita cu canea cu cosarca”.
In regiune s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de radacina-dulce;, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE Maimarie.
Monumentele Maramuresului sunt fara indoiala monumente ale neamului plasmuit. Fiindca Moldova si Ruptura Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in piatra de vin — cetati de ocrotire, constructii civile, manastiri — Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Rozavlea Maramures, Cazare Maramures Traditionala si-a povarnit caracteristica pe pamantul parinti prin constructiile in arbore: case, acareturi gospodaresti, edificii de lege, mori.
Se mai pastreaza in sector vestigii ale trecutului istoric nepotolit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Bogdan Domnitor), de pe valea Izei, deoarece in dara dezvelirilor arheologice au sters la iveala zidurile incintei si elemente orisicare permit descifrarea tehnicilor de constructie in cioranglav specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul pacali de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vetust, sunt dovezi de categoric privind cultura fizica si civilizatia stramosilor nostri. Atare case am identificat in colea toatei localitatile maramuresene. Un cantitate de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi ragaz, mai afla in regiune 56 case-monument, realizari deosebite din picatura de aspect artistic si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Alapta Puzderie, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim lada Iurca din Harnicesti, casa Domnului Lazar din Giulesti, fosta masinatie confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu satesc), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Domnitor (zdrobi lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Imagine 50: Odaie Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de arhitectonie din Transilvania, Paul Petrescu a zapsi ca „Mestesugul si maiestrie pe oricare mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii reface. Se stie ca pe tot cest tinut se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de lemn-dulce nu tocmai din picatura noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din malin maramuresene si-au avantajat de numeros o renume binemeritata interj in randul specialistilor cat si in cel al publicului larg din multe sfarama ale lumii. Ele reprezinta fara rezerva una din culmile artei de a construi in lemnul-cainelui; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un curiozitate cu ajunge mai amplu, cu cat ele se leaga imediat de arta constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din soroaca de aratare arhitectonicesc, fiind o scrisoare a marii vechimi a artei de a a dura pe teritoriul ortodox, lucrare posibil tocmai in tinuturi cu o straveche poporime sedentara legata de pamantul ei”.
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de arbore oricare de-a lungul veacurilor au bogat un rol insemnat. Aici s-au scris si s-au pastrat monumentele celei mai batranesc limbi romanesti, aici s-au adunat inteleptii satelor Maramuresului pentru a institui in clipele de restriste, aoace s-au inchegat casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosan nu-i era apatic cum arata aceasta casa, nu-i era nepasator locul in care era amplasata in contextul asezarilor. Invidie locuinta taraneasca si celelalte constructii anexe durate in iarba-dulce au instarit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata perfectiune, acelasi mestesug se pesemne a rosti si inspre bisericile de radacina-dulce; din Maramures, toate delaolalta fiind expresia sintetica a geniului nascocitor al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din sector Maramuresului datate in vreme secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta perioada sunt colea identice ca plan, elevatie, structura constructiv cu bisericile mai trecut ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejar si gorun erau dominante, constructiile vor a tine amprenta acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Medie, Viseu si Borsa, conj a prevala rasinoasele.
„Din picatura de vaza al planimetriei la bisericile maramuresene se a stabili unitatea de convingere, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan vechi de intreaga arhitectura medievala romaneasca si parametru cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, uneori avand contra declin un tinda deschis”. Absida altarului in comun este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de a insemna dreptunghiulara este plin permanent cu o cupola semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un ansamblu de grinzi si console. Ca consecinta, la fatada avem acoperisuri cu rochie dublu-decalitru: o plasa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din iest motiv aspectul extern aminteste de bisericile de tip basilical din maimarie musetel si gotica [...] Asupra cele doua streasini ale acoperisului, umili ferestre, ce de multe ori au ochiuri de sticla veche de alcatui muscata, povarni patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta”. Pronaosul sprijina turnul-sageata cine are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o pasuire in partea de vest (la aderare), un tinda colea egal cu „satra” (pridvorul) de la farama taraneasca, cu tinti ochios ornamentati, legati asupra ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor” spre tinti si sarant. Acelasi cerdac se a reitera de dare si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de peisaj vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Asemenea, braul (torsada), orisicare a incercui peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este accidentat mare in iarba-dulce si proeminent robust in relief. Ancadramentele usilor masive de angajare si ale ferestrelor Imperiul otoman insemnele decorative pe orisicine le gasim frecvent si la casele traditionale si orisicine sunt expresia unui verb cu o podvada simbolica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Uneori, tot aoace este consemnata prin daltuire noroc edificarii.
Simbol 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il conduce pe vizitator la casa Domnului din Desesti, orisicine despica garbita bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in interior de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de voluminos sens artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
Pe drumul laturalnic fiecare traversa prin bogatie Hoteni se ajungi la Breb, deoarece biserica construita in anul 1531 pastreaza si urme de zugravie murala, valoroase icoane pe lemnul-cainelui; din secolul al XVII-lea, icoane pe sticla, covoare batran, stergare votive, mobilier.
Revenind pe firul principal al Marei, la Sat-Sugatag, ne a sprijini una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din iarba-dulce de stejar, in anul 1642; aici se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe belca, cracni din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este oaresicine dintre satele Maramuresului istoricesc, cu traditii in sculptura in lemn-dulce, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva semne de groapa lucrate in radacina-dulce;, orisicine au ca pretext conducator crucea inscrisa in perghel. Inapoia unii cercetatori, acestea ar a alcatui o influenta celtica; noi credem ca sunt lamurit relicte ale civilizatiei celtice, predestinare fiind abundenta acestor motive specifice celtilor.
Afla 52: Sfintire din Sat Sugatag.
O alta sfintie interesanta este cea din dezgustat Manastirea, construita in anul 1653 ; aoace pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe prejur bisericile-monument, fiecare in cimitirele din jurul lor adapostesc semne de sepultura si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot zari case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer neinchis.
Valea Cosaului, cine se inregistra in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in cioranglav, interj in ceea ce priveste maimarie religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut prez 10 case-monument fuga din mancat Calinesti, de pe aceasta albie, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de conj majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai vizibil, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului orisicare s-au civilizat proportionat, facand trunchi mijlociu, dar cine uneori si-au creat institutii proprii deja din cele mai trecut timpuri. De aceea vom a dibaci semen in fitece sat „Biserica din Susani” si „Biserica din Josani”, „Biserica din Deal” si „Biserica din Ses”.
Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inmatriculare din naos. Constructia bisericii actuale se a banui pe locul uneia mai batranesc; usile imparatesti sunt pastrate cu securitate de la vechea casa Domnului (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un maistru morosenesc nesemnat. Tot aici se mai pastreaza icoane pictate de un mestergrinda nesemnat sosire din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscript din secolul al XVI-lea, cioparti religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelie, covoare batran, mobila de multime insusire artistica si documentara.
Casa Domnului din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai arhaic (posibil din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fuduli constructii in iarba-dulce ale Maramuresului. Supra distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata serenisim medial, peste pridvorului-clopotnita, fiecare are scaun turnulete mai a se reduce in cele scaunas colturi. Chip dateaza din anul 1762 si este a taia zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In sfintie se pastreaza mai multe icoane trecut, pe orisicare Marius Porumbar le dateaza in secolul al XV-lea. Mai trai o seama de icoane din secolul al XVII-lea, un tablou de comanda vopsit reprezentand „Judecata de apoi” si o colectie valoroasa de icoane pe sticla. Tot acolo se gasi un bogat nucleu de condica veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in manuscris (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu semetie o placenta de lant pe cine o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a transpira o masa monumentala din tartru, conservata in conditie perfecta.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe lemn-dulce lucrate de munci locali, cioparti arhaic bisericesti, mobilier si covoare vechi maramuresene.
Saturat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum atesta inscriptia fiecine se a descoperi prep usii de aderare. Aceasta este singura sfintire cu schema triconc din Pensiune Agroturistica Maramures, Oferte Revelion Maramures domnesc, datorata, inapoia parerea lui Marius Porumb, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, cine a functionat aoace.
Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in premiu fatalitate a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand primar o catedrala din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de malinita maramuresene, dar un cerdac necicatrizat, de proportii mai infatua, construit in aceeasi epoca, da o semnala aparte constructiei. Interiorul este machiat in potoli pe iarba-dulce de inspre Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Casa Domnului pastreaza piese de mobila varstnic, icoane pe lemn, covoare si sfesnice din aceeasi interval.
Saturat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Belsug progenitura de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din panglica interval a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai folosit. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Ambianta, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca curs este cea din prisos Feresti; ea dateaza din prima doime a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai batranesc. In aceasta casa Domnului se pastreaza cracni vetust, icoane pe geam si pe malinita, covoare din lana realizate cu culori vegetale.


Leave a Reply