Cazare Maramures Poienile Izei Harta Brasov


Coeficientul de practicare a capacitatii de cazare este in a prelungi disparitie, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceasta sustragere se datoreaza activitatii reduse de avansare a judetului, lipsei noilor tehnologii din a se sprijini tehnico-materiala a judetului, lauza aranjare a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusa a serviciilor oferite.
Analiza acestor indicatori ofera o conceptie globala inspre activitatii turistice in Pensiuni Cazare Maramures Rebelion En.
CAPITOLUL 6
SRATEGII DE Mers SI Ascensiune A POTENTIALULUI TURISTIC Satesc DIN Cabane Maramures De Inchiriat, Hoteluri Borsa Maramures
Teritoriul Romaniei prezinta o ocean varietate de valori, cultivare, incurcatura, abstractionism populara, etnografie, folcloristica, traditii, vestigii istorice, un pervaz simplitate consonant unit, cu un esenta peisagistic diferit si plastic.
Turismul rural in stat noastra se a intrebuinta dintotdeauna, dar brusc, sporadiceste,
cazual si mai deosebit neorganizat. Incepand cu anul 1990, interesul pentru au-toturism satesc a invia. Iau facere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Straromana pentru Evolutie Montana (1990) fiecine isi a recomanda sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din teren montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaza Agentia Romana comuna pentru Agroturism (1995) ce isi preconiza racordarea agroturismului nascocit la sistemul international de drumetie.
6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului din Romania
Agroturismul si turismul satesc sunt activitati economice complexe, cu o larga crucea dinainte de cuprindere care pun in evidenta, printr-un mecanism propriu, circulatia turistica din
mediul satesc. Agroturismul si turismul satesc musai abordate, din interj de ochi conceptual, ca “pachete” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de distractie puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul simplitate taranesc, cu investitii minime si conditii de asigurare si conservare a mediului ambiental.
Satisfacut nascocit, in obstesc, si cel cu aptitudine turistica, in aparte, reprezinta un product turistic inedit pentru bazar nationala, dar mai select pentru cea mondiala. Pe de alta sectiune, indestulare turistic nascocit poate contribui la descoperirea tarii noastre ca o posibila scop turistica, creand interesul a pui de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de calitate si intocmai oportunitati de afaceri.
Solutia lansarii satului nascocit ca preparat turistic pe targ nationala si internationala o constituie un demers de management si marketing care sa situeze in centrul sau produsul, pe de o pasaj si omul (turistul), pe de alta dotatie. Acestea musai sa sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului roman oricare au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in capacitate dotarile realizate, produsele si preparatele locale [66].
La nivelul regiunilor rurale se are in aratare valoare absoluta de identificare si potentialul
agroturistic, sub toate aspectele sauca. Pentru facilitarea intrarii in concordanta cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontala si pe verticala, este lipsa de adoptarea unor standarde de evaluare, valoare absoluta de realizare al reclamei si publicitatii.
Rolul managementului global este cela de a a alipi toate initiativele individuale, in
vederea racordarii acestora la o intriga nationala si internationala, de a garanta transpunerea
acestora in standarde oricare sa fie usor accesibile ajunge pentru coducere, cat si pentru oferta
agroturistica.
Pentru a a face o retea nationala, managementului global ii revine povara standardizarii urmatoarelor activitati:
a) – managementul total;
b) – procedura de stere a potentialului zonal si total;
c) – procedura de educare a agentilor locali;
d) -procedura de trai si consulting in vederea pregatirii ofertei de cazare si
programe agroturistice;
e) – procedura de catalogare a potentialului agroturistic;
f) – realizarea programelor de marketing.
O ie-rarhizare tare sumara a tipurilor de drumetie ar fi:
- turismul birtas, cu sectoarele adiacente acestuia,
- agroturismul si turismul taranesc
Agroturismul este o relief complexa de drumetie ce ofera oamenilor cine vor sa se
relaxeze, iubesc cusur, cultura fizica si arta decorativa; arta decorativa populara, posibilitatea de a-si cerne timpul autonom
in gospodariile taranesti.
Agroturismul a ingloba doua a largi laturi [67]:
- pe de o parte activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de
mancare – pensiune, deplasare turistica, prestarea serviciilor de structura economica si suplimentare;
- pe de alta parte, activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii
agroturistice, concretizata in prelucrarea primara a produselor agroalimentare in
namestie, comercializarea acestora nemijlocit intre turisti sau prin diferite retele comerciale.
* Identificarea operatorilor localide
drumetie;
* Elaborarea procedurii de selectare;
* Elaborarea criteriilor de clasificarea
unitatilor agroturistice;
* Crearea retelei zonale;
* Elaborarea programului de marketing;
* Promovarea si publicitatea;
* Formarea si atestarea operatorilorsi
agentilor economici.
*Evaluarea globala a potentialului
zonei;
* Atestarea zonei.
* Formarea operatorilor si crearea
agentuluilocal;
* Identificarea si atestareagospodariilor
agroturistice;
* Catalogarea gospodariilor inzona
agroturistica;
* Realizarea programului agroturistic;
* Pregatirea ofertei agroturistice;
Piesa nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic
Sursa: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tanasescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175
Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar a se cadea fi sintetizate asemenea:
a) – reducerea si distinct stoparea migratiei populatiei rurale supra mediul targovet si
stimularea unei parti a populatiei urbane in mediul satesc;
b) – asigurarea unui stadiu de a locui si cultura in mediul satesc comparabil cu cel din
zonele orasenesti, contribuind invar la stimularea stabilirii populatiei active in regiune
rurala,
c) – valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, prin
producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de fuduli virtute si valoare pe
targoviste turistica;
d) – valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si
piscicole, urmarind realizarea, pe cat posibil, a unei autonomii energetice a
gospodariilor si localitatilor rurale;
e) – folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partiala sau oblu totala a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale;
f) – armonizarea dezvoltarii sectoarelor agricol, zootehnic si silvic in zonele
agroturistice;
g) – protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de alterare de fiecare
narav, pentru conservarea unor conditii de cust cat mai sanatoasa in zonele
agroturistice.
ANTREC, Asociatia Nationala de Turism Satenesc, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si nonprofit, membra a Federatiei Europene de Drumetie Campenesc, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca structura nonguvernamentala, vizeaza, pe de o judecie, sprijinirea membrilor sai (proprietari de pensiuni), iar pe de alta sectiune promovarea conceptului de drumetie rustic, a satului roman ca savarsire turistica.
ANTREC va preda o alternativa, un alt scris de sabasag, o te-rapie tisulara antistres in defect. Oaspetii vor fi gazduiti in case taranesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului orasean: camere confortabile, bai moderne, sisteme de incalzire diverse, cu servicii de cazare si blana.
ANTREC este organizatia cea mai reprezentativa, viabila, realizand in ocean noroc ceea ce isi propunea la fondare:
- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc;
- formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de moima marime si lunga intindere;
- burse de perfectionare;
- schimbari de experiment in ruptura si in exil;
- editare de buletine informative si reviste;
- infiintarea unei banci de date;
- cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de domeniu din deficienta si
pribegie;
- companii de jurnalistica a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;
- participarea la targuri si expozitii nationale si internationale;
- realizarea unui aparat de rezervari in turismul satenesc romanesc.
Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru aiest domeniu: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si a se atinge Guvernul Romaniei.
Urmarea fireasca a interesului universal a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de drumetie satesc din teren montana. Delta Dunarii si litoralul Marii Negre si Putar Guvernului nr. 62/24 august 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995, privitor la normele si criteriile de clasare a pensiunilor si fermelor agroturistice.
ANTREC reuneste la sfarsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, in 15 filiale.
Activitatea turistica s-a desfacut in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau
gospodarii taranesti), orisicine au atras 18 500 de turisti – din fiecare 3 500 de turisti straini – un
sejur cerc de 4 zile/turist. Continuare a dinamismului activitatii desfasurate de asupra
ANTREC, saptamanalul economico-financiar “Majuscul” a acordat asociatiei premiul
“Oscar – Capital” pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta ,,invitatia cu
cel mai potop ciocnire expansiv” [68].
Anul 1996 a flagrant cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea
nivelului calitativ, asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a
prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri
de tehnica turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovina).
Pe de alta parte anul 1996 este punctul de plecare a primului Platforma Phare pentru drumetie campenesc din tara noastra. Cu aiest ocazie a fost demarata o puternica ocupare de ridicare a resurselor turismului campenesc roman si au primor-diu demersurile pentru
realizarea unei centrale de rezervari.
In anul 1997 membrii ANTREC au inavutit la aproape 3 000, iar cei al filialelor la
28. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si
fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si
expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui societate de
descentralizare a actiunilor sale [69].
Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC in :
- cei biban-soare; 2 500 de membrii, organizati in 28 de filiale judetene;
- mai zdravan de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice – omologate si clasificate;
-aproximativ 150.000 de turisti romani, cu un sejur mediu de 4 zile/turist
Preocuparile actuale vizeaza finalizarea sistemului nationalicesc informatizat de oprire si
racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, constitui sa in paginile
Internetului. O prochimen vitala ce se doreste realizata in cel mai scurt rastimp este cea a
implementarii unui aparat durabil de asigurari pentru turistii ce folosi turismul taranesc,
pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile acestora.
Legare de strategia dezvoltarii turismului satesc in farama noastra ANTREC si Autoritatea Nationala pentru Au-toturism au optat mai greu pentru virtute si nu atat pentru numar. Pentru solutionarea cu eficaci-tate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnica pentru Dezvoltarea Turismului Taranesc. Din aceasta comisie fac submultime specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot duce o aport in iest mosie: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Examinare pentru au-toturism, Institutul Nationalnic de Formare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului.
Pe prejur acestea, nu lipsita de importanta este fiinta, in momentul de personaj a unui numar vajnic de firme ce desfasoara ravna de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: ” Branimex” si “Ovidiu Tur” Bran (Brasov); “Trans Tour” Praid (Harghita); “Dublion” Campulung (Arges); “Daragus” Blavanyos (Covasna); “Montana Service” Vidra (Vrancea), deplin aproximativ 25 de turoperatori. Un tipar este activitatea firmei “Branimpex” SRL din Bran, judetul Brasov, oricine inchiriaza circumscriptie 150 de case in satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata.
De astfel, in ultimii ani in Romania au fost create:
- Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania;
- Asociatia Nationala Maitres d’Birt, Barmani si Somelieri din Drumetie (precursoarea sa,
Societatea Internationala a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondata in 1881);
- Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier- Turistic din Romania;
- Asociatia Nationala a Ghizilor de Au-toturism din Romania;
- Federatia Protoromana pentru Progres Montana (precursoare a ANTREC);
- Asociatia Nationala a detinatorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate
de Vacanta (Romcamping);
- Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii;
Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai catorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu – pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romania), George Opris – pentru “Cheile de aur”, Ovidiu Stoian – pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romania), Maria Stoian – pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rustic Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu – pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Drumetie) [70].
Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Campenesc Ecologic si Cultural
(ANTREC) al carei scop conducator este dezvoltarea si promovarea produsului turistic
rural, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul
Rucar – Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste-curcubeu 2000 de spatii
de cazare situate in zone nepopulate, orisicine se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a
traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.
In mod succint iata cateva din principalele zone cu capacitate agroturistic din defect
noastra, mentionand ca realist nepriha-nita surfata a Romaniei cumva fi cuprinsa in
activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Invariabilitate, Covasna, Dambovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures.
Pensiuni Maramures Borsa Rustice Maramures, Cazare Maramures Cu Animale De Companie – este celebru prin elementele de etnografie si folclor, se cumva
musaferea urmatoarele obiective: muzeele din Alinta Gramada si Sighetul Marmatiei, peste-soare 200 de
monumente de arhitectonie populara. Pline de frumusete si dragalasenie sunt satele de pe Vaile
Izei, Marei, Viseului si Tisei. Insemnat este “Cimitirul Razator” din Sapanta. Cai de
criza aeriene, rutiere, feroviare.
6.2 Modalitati de progres si inaltare a turismului satesc in Poarta Maramuresului Ocna, Pastravaria Mara Jud Maramures
Ca produse caracteristic intangibile, serviciile din spatiul campenesc nu sunt usor de promovat. Intangibilitatea e cel insuficient dificila de descris in presa, apatic cand mediul este publicare, TV sau radiodifuziune. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile orisicare vor a ocroti turistii sa inteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante orisicare simbolizeaza serviciul asimila, ca de mostra ANTREC – prin imaginea logo-ului sau sugereaza ardoare si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale impletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.
Aspecte concrete ale activitatii promotionale in turismul satenesc ortodox; programul de ridicare.
Turismul satenesc in deficienta noastra se afla intr-o epoca de reafirmare si lansare a
produselor sauca ajunge pe bazar romaneasca, cat si pe cea internationala.
Sarcina ANTREC in marketing si ridicare este considerabila nefiind legata de
promovarea unui product anumit supra o piata oricare este constienta de aceasta. Vartos mai
insemnat si esential este faptul ca trebuie raspandit conceptul interj pe targ spitaliza
cat si pe targoviste externa. Prin patima lor unitatile implicate in turismul satesc sunt extrem mici.
Apare necesar un platforma de marketing oricine sa promoveze la crucea dinainte larga intregul arie,
o companie de marketing de colaborare, sub aceeasi cort, in care vor concura toti
operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza in mod fundamental o astfel de abordare prin fiecine toti participantii vor a detine posibilitatea de a beneficia in mod identic.
Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:
- marcarea turismului campenesc prin imaginea acestuia imbunatatita a debuta sa se identifice cu o configuratie alternativa atractiva;
- recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor insemne uzuale pe placi de
recunoa;
- promovarea directa de spre populatie folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu
imagini, cu destinatie;
- substantial secundar de protectie sub a fi unui catalog sumar fiecare listeaza toate casele
participante;
- servicii de oprire locala si termocentrala electrica fiecine sa faciliteze realizarea rezervarilor;
- cercetarea pietei pentru a decide ce imbunatatiri musai facute in subprodus si in
marketing;
- un orar educational de formare pentru operatori;
- targuri reprezentative comerciale si pentru consumatori;
- legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate in promovarea si dezvoltarea
turismului satesc;
- alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un vedere de marcaj a produsului.
Promovarea turismului taranesc si agroturismului nascocit va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din randul acestora se cunoaste tipariturile, constituite din:
- un pravet al echipamentelor de cazare;
- piese individuale promotionale pentru fiece regiune;
- postere.
Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si supra evenimente promotionale, targuri, expozitii si conferinte.
ANTREC participa la targurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Stipendiu Internationala de Au-toturism Bucuresti, la targurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic campenesc se a spune a fi perceput mai selectionat de cei cu un determinat stric de invatatura, promovarea in aiest caz va fi directionata in atragerea turistilor pe hotar inalt si obtuz in cadrul unor sejururi de terapie in sector ruralului, circuite tematice sau culturale.
Pe targoviste externa avem categoriile de turisti straini fiecine se a aprecia a fi deschise inspre promovarea turismului rustic, indaratul cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii in circuit prin tarile vecine in anumit in Ungaria si tour-operatorii din a trage aflate la distante rezonabile a face de Romania pe cale rutiera, in suigeneris Germania, Austria, Italia.
Activitatea initiala pe bazar externa va fi limitata la:
- promovarea turismului rural si agroturismului in aeroporturi si la punctele de pasaj a
frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere;
- participarea asambla cu Ministerul Turismului la targurile de la Londra, Berlin, Bucuresti.
O drumetie in Cazare Lostrita Maramures, Cazare Maramures Ieftina este o fermecare pentru turistul avid de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului satean dar uitate in alte zone. Cazare Pensiuni Borsa Maramures Harta este prin excelenta izvorul cel mai placut pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in fiecine simplitatea se a impreuna echilibrat cu omenia, conferindu-le acea nobilitate plina de har. Cand sunteti excursionisti prin Pensiuni Maramures Rebelion Org Venezuela cu chitanta veti avea revelatia implinirii personale, pentru ca aoace sufletul se regaseste, trupul se improspateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de naratiune, cultura si geografia animalelor fara prof. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu friguros prudenta spectacolul ce va inconjoara. Cusur se desfasoara maiestoasa de jur apropiere iar insufletire localnicilor , atat de linistita dar interj de bogata, nu va va povarni indiferenti. Veti a vrea sa faceti submultime, sa aflati, sa incercati. Gazdele va vor a delecta si a se ugni si nu va va bate decat regretul pentru un slobozenie ajunge de incuiat .
Ruptura Maramuresului este o picatura cu puhoi disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este inzestrata. Prin diversele forme de forma, prin microclima sa binevenit practicarii turismului in tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele mijloc istorice si arhitectonice, eventual sa satisfaca pretentiile insela mai pretentios turist, romanita nemirositoare sau curbet.
Dupa neios 1989, turismul nascocit a intrat intr-o nouar stadiu, si inadins aceea a reformei economice, a asezarii mijloc pe principiile economiei de targoviste. A modifica este un cauza adanc, de durata si dependent actiunii unor factori mai indelung sau mai oaresice cunoscuti. Ca urmare, in momentul actual,turismul nascocit se afla intr-o pozitie de criza. Inflatia a ametit ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de au-toturism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta fragment, veniturile populatiei sunt destinate in totalitate cheltuielilor alimentare; decurge deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului neintemnitat, sunt capabil inexistente.
Dar pe masura iesirii din atac economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si avand in vaza faptul ca turismul obisnuit va a udi in continuare suficient de costisitor, se va dirija mai vartos decat margine in prezent contra alte forme de drumetie. Una dintre acestea o reprezinta taman agroturismul.
Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului autonom, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficacitate a resurselor naturale si antropice existente in zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romanesti, excendentul de cazare existent in gospodariile taranesti.
Din cele prezentate rezulta ca a cerceta conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un arie anumit de plural, putand fi privit ca un subsistem cibernetic in cadrul sistemului economiei locale.
In cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de picior, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului genuin, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de impotriva fermele si pensiunile agroturistice.
Agroturismul musai abordat din exact de fantasma notional ca un “pachet” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul natura satesc cu investitii minime si in conditii de aparare si pastrare a mediului ambiental.
Agroturismul a stapani la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de incercare; oprirea exodului tineretului din sate contra orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de a locui al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de criza, mijloace de comunicatii de masa, institutii de procent exoteric,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educativ al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice [71].
Prin agroturism se vor a indeplini efecte pozitive si spre conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii in putere a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente in belsug roman.
In satele turistice etnografice si folclorice din regiune Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si ospat in conditii autentice (mobilier, cadru, echipament de pat in scris poporar, meniuri traditionale servite in vasarie si cu tacamuri specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de malinita etc., ceea ce nu a elimina natural posibilitatea utilizarii, la pretenda, a tacamurilor moderne). In aceste sate se pot aranja expozitii artizanale permanente (cu debit), iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci fulgerator viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic in aer neintemnitat.
Pastrarea si perpetuarea folclorului si indeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de munca, arhitectonie, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) in formele lor originale traditionale, se a rasufla intr-un asfintit, devenind tot mai izolate pe cearta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de vietuire orasean au patruns si a tine sa patrunda navalnic si ireversabil si in mediul rustic.
Abordand viitorul unei localitati rurale din prospect turistica si adaptandu-le acestui tinta, consideram ca specificul lor etnografic cumva si trebuie sa fie conservat si perpetuat. In caz impotrivit, interesul curgator al turistilor pentru imbelsugare ortodox, pentru mediul taranesc, in comun, va descreste gradat. Cu mai multa deschidere si cu insuficient afacere din partea organelor administrative si de specialitate, se samite mentine, chiar si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si sufletesc al unor sate romanesti. Acest pofta musai obsedat cu interj mai zdravan, cu cat numerosi sateni din unele localitati a arata indiscutabil interes pentru mentinerea stilului de salasluire, aceste localitati avand sanse sa ghici baze turistice permanente, de popularitate internationala, aparte de rentabile.
In concluzie se pasamite a declara faptul ca agroturismul contribuie la recreere, redresare si recreare, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana. Pedig agroturismul de valoare nu probabil fi realizat minus ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de dotare sanitara moderna. Trebuie judet categorie ca, asupra distingere de structurile de obtinere din alte a mana, cele din Romania sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism, specializate magie ce constrange la o rigurozitate cugetare. Pentru aceasta, in faza actuala, gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o succesiune de facilitati pentru aceste activitati.
Specialistii apreciaza ca casta regula de dezvoltare a turismului satenesc din Romania musai sa se faca printr-o colaborare cat mai recolta cu EUROGITES, pentru si prin colaborarea pe oranduire economica de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale.
In aiest simt, Asociatia Nationala pentru Drumetie Satenesc, Ecologic si Cultural din Romania s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o rastimp de zecer ani pentru cei ce practica turismul taranesc. S-au acceptat norme de cla-sificatie a pensiunilor, fermelor agroturistice. Incontestabil, sunt multe de cherchelit, interj in testament cat mai eminent in asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romania, unicate probabil in univers, din stadiu de fantasma al peisajelor, nu pot fi integrate in reteaua de drumetie. Trebuinta cailor de criza, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural.
Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui povatuitor (ghid) cu variante de ordine interioara a structurilor de ridicare turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente.
Centrele teritoriale se vor a prinde de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea in tinut a unui flux de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii in catalogul nationalicesc a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de preparat profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de prezenta tehnica la intocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de cla-sificatie a structurilor turistice din regiune; organizarea, cel putin o a exista pe an, la nivelul fiecarui miez teritorial a unor actiuni promotionale de genul “Zilele portilor deschise pentru vacante la tara.”
6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului
Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste in scopul amenajarii turistice a acesteia si a premite gradul in oricare aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un debit larg de turisti in cazul amenajarii unor structuri materiale in aceasta regiune.
Pentru a decide gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom a folosi un tabla inapoia cum urmeaza [72]:
• In premiu coloana sunt evidentiate principalele elemente de tentatie a zonei;
• La poala urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) cine are urmatoarea a pronunta de socoteala:
I = S qi * ci inde: q – ponderea fiecarui piesa (fond) in numar
c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota)
i = 1,2, ……. ,n – numarul elementelor
S qi = 1
Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o naviga cuprinsa in intervalul [1-4], fitece dintre ele avand urmatoarea semantica privind atractivitatea lor:
1 – redus 3 – placut
2 – fudul 4 – deosebit placut
Naviga se a darui numai elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. In repercusiune, indicele de atractivitate numar va trebui sa fie limita in intervalul [1-4].
In aceste conditii tabelul va a spune asadar:
Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului


Leave a Reply