Cazare Targu Lapus Maramures, Cabane Maramures Revelion


Strategia de Dezvoltare a Turismului din Pensiunea Vadu Izei Maramures, Maramures se incadreaza in strategia de progres regionala pe vreme 2009-2013, avand urmatorul drept obstesc:
- Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice.
Orientarea de structura economica a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor a mana ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de vegetatie si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor cine blocheaza dezvoltarea.
Lista Pensiuni Maramures Sapanta Church, prin factorii de conformatie si de atmosfera, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin relativa eterogenitate etnica si implicit cea culturala, prezinta o diversitate de au-toturism intre orisicare deosebim turismul balnear, muntos, cultural, satesc, sportiv, sobornicesc si turism pentru junime.
Dezvoltarea turismului este de valoare pentru dezvoltarea economiei judetului pe fundatie potentialului ei intestin. Dezvoltarea turismului are un ocean rol in cresterea angajarii fortei de stradanie si constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri.
Strategia se centreaza ajunge pe statiunile turistice existente, dar trebuie dezvotate si alte produse turistice. De intocmai musai diversificata oferta veac, astfel intrucat sezonul turistic sa se prelungeasca pentru toate tipurile de au-toturism din Maramures. De camata va fi turismul balnear oricare va a purta un sezon turistic mai geros, precum si turismul cultural care are un index de atractivitate puhoi. De astfel sectorul individual musai proteguit pentru a-si diversifica oferta turistica, pentru o a da preturi mai smeri si mai competitive si servicii cat mai complete.
4.3.1 Obiective generale:
1. Conservarea patrimoniului tesatura si imaterial, elementar, cronologic si cultural din zona, reabilitarea zonelor cu potential turistic.
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice.
3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor indemn furnizate si dezvoltarea promovarii turistice.
4. Promovarea brand-ului turistic “Maramures”.
5. Dezvoltarea turismului de ocnita.
4.3.2 Rezultate asteptate:
- cresterea anuala a numarului de turisti care viziteaza Cazare Ruscova Maramures, Oferte Cazare Maramures Revelion cu 10%;
- cresterea gradului de lucru a structurilor turistice cu 20%;
- asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat;
- cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual;
- revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice;
- promovarea marcii turistice “Maramures” si a marcilor locale construite pe proiectele judetene;
- cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor cerneala de turisti;
- cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinerea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele);
- extinderea perioadei de aplicare a hotelurilor din statiuni si zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon – piscine acoperite, sali pentru practicarea gimnasticii.
Bibliografie:
? Adresa web Vedere „Concordia” : http://baiamarecity.ro/pdf/concordia/index.htm

http://maramures.link7.ro/catalog/stiri

? Document de programare Consiliul Judetean Maramures
Suprafata
CAP 1. Prezentarea destinatiei turistice 1
1.1 Investigatie produselor turistice in Pensiuni Maramures Forum 1
1.1.1 Statiunile si zonele urbane 1
1.2 Tipuri de turism 4
1.2.1 Turismul balnear 4
1.2.2 Turismul montan 5
1.2.3 Turismul ecologic 5
1.2.4 Turismul cultural 5
1.2.5 Au-toturism satenesc si agroturismul 7
1.2.6 Turismul sant si monahal 7
1.2.7 Turismul de afaceri si evenimente 7
1.2.8 Alte forme de turism 8
CAP 2. Substruc-tura turistica 9
2.1 Promovarea destinatiilor turistice si pachetele turistice 9
2.2. Arii protejate 10
2.3. Structurile de cazare 11
2.4. Substruc-tura judeteana si transporturile 12
2.4.1 Reteaua rutiera 12
2.4.2 Reteaua feroviara 13
2.4.3 Transportul aerian 14
2.5. Invatamantul 14
CAP 3. Starea actuala a turismului in Cazare Maramures, Conac Maramures 15
3.1. Judetul 15
3.2. Contributia turismului la economia judetului 15
3.3. Evolutii economice judetene viitoare 16
3.4. Evolutia sectorului turistic 16
3.5. Piata turistica 17
CAP 4. Strategii de desfasurare a turismului in Agroturism In Maramures, Cazare Maramures Viseul De Sus 18
4.1. Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest 18
4.2. Directii strategice pentru dezvoltarea turismului in Lista Pensiuni Maramures Agroturismo 21
4.3. Obiective judetene 24
4.3.1 Obiective generale: 24
4.3.2 Rezultate asteptate: 24
Bibliografie: 25
Scriere DE Imoralitate – MODALITATI DE Valorizare A JUDETULUI Turism In Maramures, Pensiuni Maramures PRIN PRISMA TURISMULUI Satenesc SI A AGROTURISMULUI
Turism
Ocupat
Bagat
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Rustic SI AGROTURISMUL……………………………………………………………… 9
1.1 Definitii uzuale……………………………………………………………………………………………………… 9
1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural in neted economic,
expansiv si ecologic …………………………………………………………………………………………………… 11 1.3 Motivatiile ce stau la a se aseza practicarii agroturismului…………………………………………………… 15
1.4 Tipologia satelor turistice………………………………………………………………………………………… 16
1.5 Modalitati de cazare si nutrire a scrie specifice satelor turistice.
Criterii economico-sociale de cla-sificatie a fermelor si pensiunilor agroturistice…………….. 18
CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES………………………………………………………………………………………………………….. 22
2.1 Pensiuni Moisei Maramures, Pensiuni Barsana Maramures asupra nou si arhaic……………………………………………………………………………….. 22
2.2 Pozna si cultura in contextul actual………………………………………………………………………….. 24
2.3 Asezamant geografica si cai de criza…………………………………………………………………………….. 25
2.4 Nivelul de evolutie economico-sociala………………………………………………………………….. 28
2.4.1 Economia……………………………………………………………………………………………………… 28
2.4.2 Industria……………………………………………………………………………………………………….. 29
2.4.3 Agricultura……………………………………………………………………………………………………. 31
2.4.4 Invatamantul…………………………………………………………………………………………………. 31
2.4.5 Populatia………………………………………………………………………………………………………. 33
CAPITOLUL 3: Investigare OFERTEI TURISTICE DIN Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Cluj………………………………………………………………………………………………………….. 34
3.1 Continutul potentialului turistic……………………………………………………………………………….. 34
3.1.1 Resurse naturale…………………………………………………………………………………………….. 36
3.1.1.1 Relieful…………………………………………………………………………………………….. 39
3.1.1.2 Clima………………………………………………………………………………………………… 42
3.1.1.3 Reteaua hidrografica…………………………………………………………………………… 43
3.1.1.4 Solurile, flora si fauna…………………………………………………………………………. 44
3.1.1.5 Rezervatiile naturale…………………………………………………………………………… 45
3.1.2. Resurse antropice………………………………………………………………………………………… 47
3.2 Baza economica tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in spatiu 2000-2004…………… 58
3.2.1 Unitati de cazare…………………………………………………………………………………………… 59
3.2.2 Unitati de alimentatie…………………………………………………………………………………….. 67
3.2.3 Instalatii de distractie…………………………………………………………………………………….. 68
3.2.4 Instalatii de medicatie…………………………………………………………………………………….. 69
3.3 Principalele forme de drumetie practicate in Cazare Maramures Cu Piscina Interioara……………………………………… 69
CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDETULUI MARAMURES…………….. 82
4.1 Asezarile ……………………………………………………………………………………………………………… 82
4.2 Mestesugurile taranesti…………………………………………………………………………………………… 83
4.3 Locuinta si gospodaria taraneasca…………………………………………………………………………………. 84
4.4 Portul vulgar si obiceiurile…………………………………………………………………………………… 85
4.5 Monumentele de arhitectonie, bisericile si portile maramuresene…………………………………. 87
4.6 Decorul si simbolica lui……………………………………………………………………………………… 88
CAPITOLUL 5: CALCULUL SI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICA A JUDETULUI MARAMURES, IN Vreme 2001-2005…………………………………………………………………………………………. 90
5.1 Numarului forma obisnuit de turisti……………………………………………………………………………. 90
5.2.Numarul de innoptari…………………………………………………………………………………………….. 92
5.3 Lungime mijlocie a sejurului………………………………………………………………………………………… 94
5.4 Densitatea circulatiei turistice…………………………………………………………………………………. 94
5.5 Coeficientul de consumare a capacitatii de cazare…………………………………………………………. 96
CAPITOLUL 6: STRATEGII DE Progres SI Inaintare A POTENTIALULUI TURISTIC Campenesc DIN Cazare Maramures Borsa, Craciun Traditional Maramures……………………. 97
6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si
agroturismului in Romania………………………………………………………………………………………. 97
6.2 Modalitati de progres si ridicare a turismului taranesc in Oferte De Cazare Maramures……………..103
6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului …………………………………..109
6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in dezacord……………………………………………………………..112
CONCLUZII
ANEXE
Literatura
INTRODUCERE
Activitatea turistica reprezinta calatoria de plac, pentru recreere. Aceasta elemente a fost extinsa in ultimii ani pentru a ingloba fiecare umblet in iesi zonei in cine cineva traieste sau munceste, de la calatorii de o zi intinzator la vacante in strainatate. Turismul se chibzui intre cele cateva fenomene ce s-au impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o linie caracteristica secolelor XX si XXI.
Termenul de turism are un plin cat se samite de plurilateral, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecand de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnat – a se a reveni si turnus – deplasare circulara), termenul desemneaza o umblet (calatorie circulara a oamenilor) cu castrare in punctul de aptitudine (de sediu), aiesta regasindu-se (cu acelasi inteles) in majoritatea limbilor de larga deplasare (in franceza – tourisme, in engleza – tourism, in italianca – tourismo, in germanca – tourismus, in rusa – turizm etc.)
In surpriza, activitatea turistica se inregistra intra- fenomenele ce s-au impus in mod individual pe schema mondial, dezvoltarea sa permanenta constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, in aparte, a celei de-a doua injumatati a acestuia, cand se cumva vorbi cu cert de o „explozie turistica” [1]. Ca intermediar de practicare in mod simpatic si in conditii de comoditate a timpului autonom, turismul a devenit in zilele noastre o straduinta social-culturala si economica de amplu insemnatate, fiind un componenta adanc oricine contribuie la echilibrarea balantei de achita a unei a tarsai.
Turismul, mai vartos ca oricine alt arie de lucru, este supus printre altele de conditiile meteo, dar mai stilat de starea mediului imprejmu-itor. Asemenea exhaustiv materialul turistic, subiect premiu a “industriei calatoriei si ospitalitatii”, este menire integranta a mediului ambiant, si erect frecventare, a atarna in mod oblu si tinta de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice.
Conj, prin drumetie se a percepe, in primul convoi, ansamblul de activitati prin orisicare omul isi intampla timpul neintemnitat calatorind in alta asezare sau strop pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si a se pricopsi cunostintele generale, pentru a se a petrece si a a infaptui box; sportul rege, pentru pace sau terapie etc., iar in al doilea rand industria risling de banat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de scop, la un inaltime etaj calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in sui-generis, si a mediului imprejmu-itor in obstesc [2].
Romania intrece de un insemnat posibil turistic, interj naturalete cat si cultural-istoric. Potentialul simplu este dat de marea categorie a peisajului (de la peisajul pelagic si deltaic la cel montan – paduratic, cu pajisti intinse sau, din prep, cu a zburataci ascutite si stanci golase) si, deasemenea de marea belsug a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe oarecare din primele locuri in Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de maiestrie si de tare bunica pastrare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, maiestrie populara). Turismul fantezist decreta in cadou de cca. 300 000 locuri de cazare, din orisicare 43% se gasi in statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% in statiunile balneare din restul tarii, 6% in statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai gramada importanta o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar trai si unitati de 3-4 stele (6% din exhaustiv). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, bunaoara si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de concediu: alpinism, excursii, sporturi de iarna sau nautice, vanatorie, pescuire [3].
Pentru a-si satisface aghiuta de circulatie fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai indelungat scopot slobod in mijlocul naturii, in zone cu un priveliste salbatic cat mai expresiv si cat mai prost poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere in spatiul rustic, agroturismul afirmandu-se ca o explicare de evadare a orasenilor din mediul binecrescut singular de stresant.
De la bisericile din lemn-raios din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si plectru la ospitalitatea specifica romanilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor.
Din 1990, in Romania a debut sa se dezvolte turismul satesc (agroturismul). Nucleul l-a constituit sector Moeciu – Bran. Apoi, incetul cu incetul fenomenul s-a extins in molan lipsa. Pe de o parte turistii au primitii sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul satenesc in locul hotelurilor. Pe de alta dotatie, taranii sunt din ce in ce mai interesati de aceasta nouar ocupatie – turismul rural. Turismul rustic ofera turistilor straini posibilitatea de a considera neocolit traditiile poporului ramlean, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din orisicare zona. Frumusetea cadrului simplitate si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui apreciabil aport economic din cerc turismului taranesc.
Dezvoltarea si promovarea turismului taranesc ortodox este realizata de Asociatia Nationala pentru Au-toturism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), structura non-guvernamentala infiintata in 1994, membra a Federatiei Europene de Au-toturism Campenesc – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un seama de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate romanesti [4].
Satiat nascocit – prin specificul etnocultural si etnografic, prin personalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – reprezinta un subprodus turistic original pentru targ nationala, dar mai distins pentru cea mondiala. Pe de alta fragment, bogatie turistic nascocit pasamite contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, creand interesul personaj de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de insusire si asasi oportunitati de afaceri.
Daca in a tagarta ca Franta, Germania sau Austria, turismul campenesc are inca o batranete de cateva decenii, in Romania, aceasta enunta de sabasag cu sejur in gospodariile taranilor se dexteritate de insuficient timp intr-un cadru aranjat.
O te-rapie tisulara anti-stress in mijlocul naturii nu posibil fi decat benefica pentru sanatate si exact pentru prosperitatea afacerilor.
Turismul satesc se desfasoara in ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un metoda nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca a fi de „loisir” el se a utiliza pentru pace si recreere, dezghioca de aer, sporturi, invatamant si invatamant, medicatie balnear etc.
Date fiind varietatea si valoarea peisaj a cadrului naturalete, diversitatea si dispersia in regiune si cu prioritate in spatiul campenesc a patrimoniului cultural-istoric, aceasta a constitui de turism contine codos 60% din teritoriul tarii, conducand la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului inconjurator si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea in circuitul turistic inlountras si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultivare traditionala sau contemporana, a intregului posibil cultural-istoric din spatiul taranesc.
Pe de alta molecula, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de preget si recreatie, de comportament a timpului slobod in vacanta sau in week-end, in peisajul sugestiv al mediului rural, de la munte de gheata limba la litoralul Marii Negre sau in mirifica Delta a Dunarii.
Turismul satesc se a folosi in Romania din anii `20-`30, dar greu spre 1973-1974 s-a calit revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti, pedig, actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Ulterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat conj doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). [5]
Inapoia 1990, s-au initiat actiuni de trecere a turismului satenesc, la grad organizatoric, parlament, formativ, de verificare si colaborare internationala. Asadar, s-a infiintat Comisia Zonei Montane, orisicare compune si sarcini de structura si ridicare a turismului in mediul campenesc, apoi au aparut agenti economici specializati. Atunci, constituirea ANTREC, a dat un nou imbold acestei forme de au-toturism.
Romania are a largi posibilitati de dezvoltare a turismului satesc, practicarea acestuia fiind nu deodata posibila, dar si necesara in stadiu actuala. Veniturile banesti realizate vor dirigui la ridicarea nivelului de cultura a satului ortodox, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar a se cuveni inlocui esential imaginea Romaniei in stralucire.
Una din zonele cu un manos potential turistic rustic o reprezinta Maramuresul, netagaduit vistierie etnografic al Romaniei, oglindit in arhitectura populara originala, datinile autentice, coloritul portului poporal si frumusetea graiului locuitorilor sai. Pensiuni Sieu Maramures, Cazare Barsana Maramures pastreaza nesecate comori de splendoare, intr-un lume cu totul separat:
peisaje de un neasemuit pictural, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine intinse, ape navalnice, paduri compacte cu o fauna ce i-a aplecat notorietate printre vanatori [6].
Turism Maramures, Borsa Maramures Cazare este o curte culturala cu caracteristici specifice prezentabil conturate oricare, in structura, se regasesc in ceea ce inseamna „spiritualitate romaneasca”, continand insa si multe elemente de personalitate, de consimilitudine zonala tare precise. Indeosebi in prag sarbatorilor, in Ajunul Craciunului sau de Apa-boteaza, in Vile Maramures, Cazare Farcasa Maramures istoricesc, pe locurile de leagan ale neamului plasmuit, basmele devin relitate, taranii devin a hoti sau cavaleri si povestile auzite la rost sobei devin reale. Aoace, ca si in tot nordul tarii, respectiv Bucovina si Oas, costumele traditionale, datinile si ritualurile sarbatorilor se a descoperi la ocean tarif, multe dintre acestea ramanand neschimbate de sute de ani.
Intr-un rama genuin de o mandrie coplesitoare, aceasta nobilitate a traditiei orisicine izbucneste cu mangaietura la fitece serbare este ca un ritualic strabun, fiesce gest, orice fapt avandu-si rostul ei. Toate acestea, colea de arhitectonie traditionala, au fost create de-a lungul sutelor de ani, cumva exact a mileniilor, si constituie azi o emanatie unica de mandrete fiecare dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al romanilor de oriunde [7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele pictor musetel Geo Bogza spunea inspre Maramures: „Prin potentialul sau grandios si folcloric, Cazare Maramures Piscina, Zona Turistica Maramures reprezinta in istoria noastra ceea ce Egiptul reprezinta in istoria lumii.”
In acest context, lucrarea isi a recomanda sa evidentieze patrimoniul turistic minus cuplu al judetului Maramures, sa analizeze principalele forme de drumetie ce pot fi practicate in aiest dezbinare, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul actual de fructificare a potentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica, si sa propuna cateva strategii de ridicare a acestui areal la standing nationalnic.
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL
Maram este respectat de cei mai ridica dintre specialisti ca un fenomen antropic subiectiv perioadei contemporane, prin orisicine se exploata potentialul turistic al unui distanta, turismul s-a cristalizat la sfarsitul sec. XIX si, ca asemenea, primele incercari de caracterizare si definire a acestuia dateaza din acea perioada.
In rata de asigurare cruce a sec. al XIX-lea turismul era respectat ca fiind sinonim cu calatoria. Calatoria sau sejurul de distractie devin inseparabile de notiunea de au-toturism vreodinioara cu inmultirea statiunilor termale si balneare.
1.1 Definitii uzuale
Prin defect lui turismul se prezinta ca o vrednicie economica situata la intretaiere
altor ramifica, ceea ce decide o insirare de dificultati in definirea lui. Pornind de la protaza ca fiesce ratina economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii fiecare sunt consumate intr-un mod distinct, turismul are ca prilej „o productie si un cheltuire de bunuri eterogene orisicine concura la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor”.
O premiu tentativa de definitie a turismului ca fenomen antropogenic social si economicos a depinde lui E. Guy Freuler si dateaza din 1880. Nimerit parerii lui turismul este „un fenomen antropogenic; al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de reconstructie a sanatatii si inlocuire a mediului, de practicare a sentimentului de deschidere figura de frumusetile naturii… rezolvare al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport”.
O explicatie mai expresiva este formulata in 1938, de Leville-Nizerolle, propriu caruia „turismul este ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului, in iesi ariei de resedinta” [8].
Mai incet, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din calatoria si sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici resedinta principala si durabila, nici locul comun de cazna.
In anul 1983, Seful Consiliului Evoluat al Turismului Francez, Michaud, a indica ca turismul grupeaza ansamblul sustinut de fabricare si cheltuiala, generate de deplasarile de o intunecare sau mai multe, de la domiciliul aclimatizat, motivul calatoriei fiind placerea, afacerile, sanatatea sau participarea la o asociatie profesionala, sportiva sau religioasa. [9]
In 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organism esential cine creaza cadrul general de evolutie a activitatii turistice in oameni, a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu luare-aminte la conceptele utilizate in au-toturism, intre orisicine si definitii ale turismului, calatorului si turistului [10]:
Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor fiecine se deplaseaza catre doua sau mai multe locatii in orice compozitie.
Turismul reprezinta activitatea persoanelor cine calatoresc spre si raman in locurile aflate in mars mediului lor oarecare pe o spatiu de masura de cel mult un an pentru destindere, afaceri sau alte scopuri.
Vizitatorul reprezinta verice individ oricare calatoreste intr-un loc, altul decat cel firesc, pentru mai scurt de 12 luni consecutive si al carei scop nodal nu este acela de efectuare a unei activitati lucrative la locul vizitat.
Turistul este vizitatorul cine infrange cel insuficient o negura in mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.
Excursionistul este vizitatorul oricine nu-si a sta noaptea in mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat.
Prep definitivarea relativa a notiunilor de au-toturism si consemnarea lor in folclor; de bransa, se evidentiaza faptul ca cesta este un fenomen antropogen energic, oricare isi largeste neintrerupt rotoghila de munca. Notiunea de turism trebuie adaptata continuu schimbarilor din animatie economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea destoinicie, cu celelalte domenii ale economiei.
Turismul rustic si agroturismul sunt notiuni ce pentru inmulti inseamna acelasi treaba, insa turismul rustic are o anturaj de cuprindere mai larga astfel: turismul campenesc este un notiune oricare acopera activitatea turistica desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul genuin si antropic local, in durata ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural, cuprinzand activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, tract turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de a se increde suplimentare, cat si activitatea economica, de period agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de repurtare si adaptare a produselor agricole in menaj si comercializarea acestora supra turisti, sau prin retele comerciale, bunaoara si modul de veselie a timpului volnic). [11] Ambele forme de drumetie se incadreaza in notiunea mai generala de au-toturism „moale”, cel ce se folosi minus a a ravasi echilibrul salbatic dintr-un arie.
Alcatuire de a se increde a desfasurarii turismului satesc, satele turistice sunt asezari rurale situate intr-un rama plastic si nepoluat, fiecare prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectonie a mentiona unei zone etnografice; gospodarii taranesti (cu un special nivel de confort) ce se inchiriaza turistilor; monumente cultural-istorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate in dezvoltarea agrementului; dotari de substruc-tura generala (alimentare cu impetuozitate electrica in fecioara asezare) apa si canalizatie; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate; uneltire rutiera, partinitor modernizata. [12]
Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de a extinde profesori in bransa, au drept tinta stabilizarea turismului ca ocupare si evidentierea particularitatilor acestuia.
If you have any sort of questions concerning where and just how to make use of Pensiuni In Maramures Preturi, Cazare Manastirea Barsana Maramures (cazaremm.ro), you can contact us at the web site. 1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului taranesc in suprafata plana economic, expansiv si ecologic
In vreme, activitatile turistice derulate in spatiul satesc „verde” genereaza efecte pozitive, dar si efecte nedorite mai selectionare cand nu se a indeplini capacitatea de impovarare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului satesc. Avantajele practicarii turismului taranesc pot fi prezentate din mai multe puncte de vedeala:
• Din punct de chip al turistului:
Culcare la farama este o alternativa din ce in ce mai atractiva pentru oraseni.
Sa colinzi ziua intreaga padurile si fanetele, sa te abati pe la o stanca, iar inserare sa a se repauza intr-o casa mirosind a mere coapte … acestea sunt imaginile pe orisicine le derulam in intelect atunci cand, coplesiti de ingrijora si stresati de aglomeratia strazii, incepem sa visam cu ochii deschisi la o concediu ideala.
Intr-adevar, turismul satenesc este predilect de tot mai mari turisti romani si straini „saturati” de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri.
Refugiul in fire este practicat nu doar de elevi si studenti cu posibilitati materiale modeste si nepretentiosi in privinta conditiilor de locuit, ci si de oameni din Romania si din exil cu un anume stas de insufletire, oameni de afaceri, intelectuali, diplomati, ceea ce realiza ca turismul rural sa devina un coridor neobisnuit de solemnel, cine sa faca combinatie inspre defect noastra si restul lumii. In pleaca odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati sa participe la sarbatorile traditionale locale, prep: masurarea laptelui, ravasitul oilor, parade ale portului poporan, targuri de artizanat ori vite, musaferea unor castele medievale etc.
• Din faza de vaza socio-economic:
Crearea si dezvoltarea turismului este repercusiune mutatiilor social-economice din epoca contemporana. Aceasta raza a economiei stimuleaza dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul. Prin aceasta se pasamite a glasui ca turismul stimuleaza activitati nationale rentabile ca: hotelaria, alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistica este benefica si pentru diversificarea economiei locale acoace inde dezvoltarea agriculturii este lipsa sau neregulata.


Leave a Reply