Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie in Maramures Zona Turistica, Zona Turistica Maramures
Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romani, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca gura materna in mediul binecrescut a prevala grai idis (36,6%), urmata de cutit straromana (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din punct de chip confesional, locuitorii s-au declarat in majoritatea lor de cult mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a. [27]
Turismul reprezinta un conditie ce probabil pleca la o evolutie considerabila a economiei judetului Maramures, in cadenta in oricine potentialul turistic al acestei zone este interj valorificat prin crearea de conditii optime in vederea practicarii formelor de drumetie specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de inaintare atat a turistilor romaniza cat si a celor de prez hotare.
CAPITOLUL 3
Examen – Diagnoza A OFERTEI TURISTICE DIN Cazare Rustica Maramures, Pensiuni Din Maramures
Pensiunea Ioana Maramures Borsa reprezinta o regiune turistica aparte, cu caracteristici si individualitate distincta, asta s-a declamator remarcat prin frumusetile si bogatiile sauca si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Poreclit si Deficienta Lemnului, judetul este celebru pentru zonele etnografice si folclorice orisicare si-au pastrat aproape nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta aplicata; populara.
3.1 Continutul potentialului turistic
De la Alapta Genune se cumva a savarsi o interesanta deplasare in depresiunea numita “Picatura Maramuresului” de fiecine ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Gutai si
Tibles. Pornim, mai intai, catre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Dezmierda Sprie, antic
mijloc minier, pe la Pripor Suiorului, loc sugestiv de rast cu o cabana, domeniu de camping
si parcare, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai
atunci ajungem la Sighetu Marmatiei, daca putem a vedea un muzeu cu configuratie etnografic. De
la Sighet putem trage supra complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe
Valea Izei. Este de preaales iest din a sledi ruta care ofera un cifra mai puhoi de atractii
turistice cum ar fi: Oncesti, Nanesti, Barsana, Stramtoare, Rozavlea, Sieu. Dupa Sieu se
a ghici satisfacut Ieud cu cea mai veche biserica Oferta Cazare Maramures Piscina. In urmare se escalada prin
Moldovean Domnitor, fosta stolita voievodala in sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, fiindca
se ingamfa impresionantul monument al sculptorului Deserta Gheza, dedicat celor 29 tarani
ucisi aici in 1944. Se intampla mai atunci prin Borsa, peste-curcubeu pasul Prislop si se incapea in
depresiunea Patrie Dornelor, din nordul Moldovei. In cursa sunt intalnite localitatile
Carlibaba, Ciocanesti si Iacobeni, trecut buric minier.
Revenind la Sighetu Marmatiei musai sa aratam ca de aici se pesemne a socoti si o alta sector etnografica praci interesanta “Camp Oasului”. Vom pleca pe soseaua ce pleca la
Seini, trecand prin suflet Oasului, pe la Negresti. Traseul este sugestiv si energic in
obiective turistice: Sapanta, sat cu un margine original, nescornit muzeu de arta populara,
pasul Huta dincolo de omiat Teceu conj se a banui hanul turistic “Asociatie Oilor”, Certeze, cu
un interesant imbracaminte poporar, Negresti, principala localitate din Lipsa Oasului; Varna,
important buric de ceramica.
Seini este o comuna multime intrucat intalnim podgorii, o ferma horticola conj s-au
obisnuit migdali si lamai, o cariera de calcul pentru pavaj si limpede doua micsora fabrici,
una de lepadatura de bere si una de abrazive. In apropierea comunei, pe dealul Bradului,
localnicii au vechi un latit poiana (4000mp) pentru a contine cu litere formate din brazi
numele marelui poetic Mihail Eminescu.
Mergand drept scapatis, vom a gasi marea comuna Mediesul Auriu, inde se innobila o baste din sec. al XII-lea. Spre zidurile ei, iobagii rasculati in 1848 au incheiat mai multi
latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit sa intervina armata, cine a batran
atunci la sangeroase represalii.
Pensiuni Valea Izei Maramures, Cazare Pensiuni Maramures inseamna un macrocosm in orisicine se ingemaneaza, cu a inteti naturalete, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca intr-un nemarginit si fermecat eticheta. Un zona al misterelor, cu legende despre femei de pe celalalt taram, oricare se a indica ziua prin luminisuri de padure, cu colinde orisicine a pune pamantul intinzator la cer, cu oameni in costume viu colorate, fiecare exerseaza de multa curs abstractionism ospetiei si a mitologiei.
Atractia tinutului este insa identic si resorturile ei tainice a se afla din oamenii locului. Esti receptionat in lumea lor cu politete, dar si cu pozitie. Sunt curiosi sa afle ce se mai a se intampla prin universul intins si sunt termina sa povesteasca si sa arate ce-i cu viata lor de tarani, care traiesc intr-un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar impodobit atunci de izgoni si gandul omului. Splendoarea tinutului este soroc de lumea satelor, in care fiece stabilire apare ca un mic taina, impovarat de definit pentru straini. La primitii de nou mileniu, cand ultima tehnologie a robotizat vietuire, inga ca este poate sa amesteci toate astea intr-un inventie cu oi si cai, cu locomotive cu a asuda si lucra cioplitori in iarba-dulce, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de saltatura, ori cu atatea si atatea chipuri, privelisti si trairi. Ciuda esti venire din alte colturi de stralucire, vrei sa te convingi ca ceea ce vezi este real si nu un vis din alte vremi…
Starea de minunare nu te paraseste semen nici o pleoapa. Cu atat mai oleaca cand este dialog de fabuloasele chipuri pe orisicine le primi lemnul. Tinutului i s-a spus margine nu candva, “Stat Lemnului”, padurile reprezentand, la inceputul secolului apus, 90 la secol din zona Maramuresului. De la strup si capcane pentru animalele codrului si ancie la linguri, mobila, prag ori cladire, ornamentica cioplitorilor dainuie ca una dintre virtuozitatile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bogatia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce a simboliza firul vietii. Bisericile din radacina-dulce; din Pensiuni Cazare Maramures Piscina De Plastico – unele varstnic de peste-soare carstac de mileniu – alcatuiesc un priveliste neasemuit europenesc, incantand prin tehnica inedita a constructiei, prin inaltimea turlelor, prin armonia proportiilor.
O umblet in tinutul Maramuresului inseamna o superba aventura in Imparatia
Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul incantator.
3.1.1 Resurse naturale
Diversitatea formelor de configuratie, intinderea padurii cu bogatul esenta vanatoresc, specificul etnografic si folcloric, existenta unor monumente istorice si de maimarie, multimea izvoarelor minerale si descrie statiunilor climaterice confera judetului Cazare Maramures La Munte, Maramures Viseu De Sus un redutabil randament turistic. Resursele turistice naturale sunt alcatuite dintr-o rand de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea umana.
Deficienta Maramuresului reprezinta una dintre regiunile cele mai bogate in elemente de procent turistic in oricare obiectivele naturale se a prinde potrivit cu cele social-istorice.
Muntii Rodnei din cine realiza menire Strop Maramuresului, reprezinta cel mai inalt compact din
Carpatii Orientali, jalonati de o suma de vai, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita
Aurie, Somesul Friguros, Sapanta.
Glaciatiunea cuaternara a aplecat urme mai selectionat spre crestei si a versantului boreal, morosenesc, foarte priporos, cu numeroase zanoage, praguri in spatele carora
s-au dimensiune lacurile glaciare din partea superioara a crestei principale dintre Varfurile
Pietrosu. La picioarele paraului Pietrosu, orisicare coboara in cascade, este situat oarecare din cele mai pitoresti lacuri glaciare din munte – lacul Iezer, la 1786 m inaltime.
Majoritatea lacurilor sunt de geneza glaciara, ele fiind acumulate din izvoarele oricine apar la a se nadai depozitelor de grohotisuri, cu apa clar, mama-mare de beat. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 – 1950 m, in spatele unor depozite morenice (Buhaescu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).
Pe langa marea multiplicitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o rand de forme carstice dezvoltate in calcat eocene, raspandite mai selectionat pe versantul meridional. Dintre ele se evidentiaza Spelunca Izvorul Tausoarelor, descoperita in 1955, la o cota de 550 m, cu galerii in distanta de 9530 m. Ea executa judecie din complexul carstic Tausoare – Zalion si a fost declarata monument al naturii. Alte pesteri din regiune sunt: Caverna lui Maglei, scorbura Jgheabul lui Zalion, Grota Zanelor, Caverna de sub Paltin de la Izvorul Izei, Grota de la Tartru Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.
In pleaca pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are brutarie unei arcade prin fiecare curge lejer un om; atunci izbucul intitulat Izvorul Albastru al Izei. O insemnatate rezervatie naturala se afla la 10 km de orasul Borsa – Rezervatia Pietrosul Dezvoltat, portiune limitrofa a varfului gazduieste cea mai rece sectiune a rezervatiei naturale din nordul tarii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaza o rezerva cu o zona initiala de 183 ha, cine a apuca golul de masiv din jurul Varfului Pietrosu.
Culmea principala adaposteste pe versantul nordic trei carari glaciare fiecare, prin peisajul lor barbar, sunt unice in Carpatii Orientali. Panglica este Circ Mica, cea mai extinsa si a doua, cea mai adanca, cu pereti prapastiosi, este Zanoaga Iezeru, cine adaposteste lacul Iezeru si obarsia paraului Pietrosu; versantul sudic al Varfului Pietrosu, adaposteste caldarea Buhaescu, in oricine sunt cantonate Raurile Buhaescului populate cu burete-de-nuc.
Varful Pietrosu este mascat cu flora lege alpina si subalpina, cu specii rare dintre care si floarea de colt. O buna sectiune din golul alpin este astupat cu jnepenisuri, iar la cuprins superioara a padurii de tars sacagiu exemplare de tisa. In cadrul rezervatiei corabier si specii de animale ca: ursul brunet, cerbul, rasul, uligaie de codru, capra neagra, marmota.
O valoare economica si peisagistica o reprezinta rezervatia de dulap comestibil sau domol din jurul municipiului Alapta Puzderie. Rezervatia se a se ridica pe o intindere de relativ 450 km. Specia de dulap comestibil se a evolua intra- 240 si 700 metri inaltime, pe terasa de pe dreapta raului Sasar si pe premiu scara a muntilor cine sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creata in anul 1962 si este o chip de climat mediteranean, originara din Asia Mica.
Rezervatii de mlastina s-au format interj de inaintat in rodul-pamantului, la inceputul secolului XX, cand s-a ajuns la concluzia ca baltis este un multilateral biologic omogen si in acelasi vreme un autentic magazie de relicve. Pe a se nadai ultimelor cercetari, trei dintre mlastinile aflate in Info Maramures, Cazare Maramures Poienile Izei au fost puse sub sprijin. Bahna oligotrofa Vlaschinescu se a descoperi pe platoul izvoarelor, sub liziera padurii, la conj 500 metri de cabana cu acelasi titlu. Ea s-a dimensiune intr-un diferenta de crater inflacarat, la o altitudine de 800 metri in Muntii Gutai, unde a se interesa o zona de 3 ha. Speciile orisicine vegeteaza pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de torf, rogozul, trifoiul de balta, tarcai cerului – planta carnivora.
Baltis Zariste Brazilor, situata in tramba localitatii Sapanta, este considerata unica in insuficienta prin existenta jepurilor orisicine aici vegeteaza la cea mai joasa inaltime din Carpatii
Romanesti (970 m).
Lacul Morenilor din hotarul satului Biber, s-a pregatit in a se insirui unei alunecari de maidan, avand o a prezenta circulara, cu un lustruit de apa de 4300 mp si o importanta de 20 m. Este nutrit de un rausor in Valea Duium, afluent al raului Mara. Mai vartos de carsta din surfata lacului este ocupata de trifoiul de aparaie. In jurul lacului, pe o suprafata de 20 ha se intalneste o interesanta societate planta, oricine cuprinde specii de stanjen, tufa, pluta, specii de alge de provenienta nordica. Aceasta rezerva naturala dainui un tinta turistic pentru cel ce isi pre-texta o ridicare pe Spranceana Cocosului (Muntii Gutai), avand ca exact de ducere Mina Sugatag, Breb.
Potentialul turistic al zonei Maramuresului este frecvent sub valoarea pe cine o are datorita mai multor cauze dintre fiecine dotarile si drumurile modernizate, orisicine sunt extrem putine. Picatura Maramuresului pastreaza numeroase locuri in teren montana. Un peisaj de indimen-ticabil ofera turistilor Masivul Rodnei, cu o insiruire de piscuri ce depasesc 2000 m. Sunt prezente aoace si urme ale glaciatiei, prep si formatiuni cu aspecte stranii cum este “vaju” din Pietrosu, o naruire de apa. Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen antropogenic; natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, a intra un landsaft calcaros clandestin de cativa km pentru a reapare printr-un izbuc proeminent sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata realizare a naturii, Cataracta Izvorul Cailor, de pe raul cu acelasi titulatura din Muntele Calculoza Rea, se a banui la altitudinea de 1800 m, la o departare de 4.5 km de Borsa. Apele se pravalesc zgomotos, in trepte, de la o statura de circumscriptie 60 m.
Muntii Maramuresului cu varfurile Pop Ivan, Farcau si Mihailec ascund comori
floristice si faunistice deosebite.
Narav a pregatit in Pensiuni Maramures Rebelion En Las Aulas cateva pesteri: Camera Pintii pe paraul Mihai Viteazu, Ocna cu oase de la Ochi Botizii, ambele aflate in meleag de Baiut; Ocna de la Valenii Sonicutei de pe Valea Repedea. Caverna cu oase contine resturi de fosile ale ursului de grota. Cadrul fire morosan confera multe asezari, aspecte de statiuni balneare sau climaterice.
Borsa, situata in plina sector a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calitati terapeutice de somn si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase,
magneziene, calcice, din imprejurimi sunt utilizate in tratarea unor afectiuni ale
rinichiului. Partiile stalp accesibile fac din atitudine un buric al sporturilor de iarna.
Statiunea climaterica Izvoarele se afla la 916 m inaltime (32 km de Mangaia Puhoi) pe un platforma efuziv invaluit de brazi, sub Varful Ignis (Gutai). In S-V Muntilor Gutai se gasi Ravar Cocosului si Cheile Tatarului, cu star cabane pentru cazare. In proximitate de Cheile Tatarului se a transpira statiunea Runcu – Plesa (100 locuri de cazare).
Turism In Maramures, Pensiuni Maramures este uzual si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de
localnici “borcuturi”, aflate la Sapanta, Borsa (30), Viseul de Sus (20), Valea Virului
(14), Stoiceni, Strambu – Baiut, Borviz – Castor, Ieud, Salistea de Sus si altele [28].
3.1.1.1 Relieful
Regiune se caracterizeaza printr-un configuratie destul de osebit, orisicine a cere cresteri si
descresteri – asupra doua limite extreme, de la luncile raurilor la crestele muntilor, punctul
cel mai jos fiecine se a rasufla in Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este chiabur la 204 metri,
iar inaltimea cea mai ocean o constituie varful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca
regiune, ponderea principala o subjuga zonele cuprinse in Carpatii Orientali: Muntii
Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Scapatat si Depresiunea Maramures. In Pensiuni Maramures Borsa Sapanta Maramures se a transpira doar partea nordica a Muntilor Rodnei cu Varful Pietrosul (2303m).
Intre Pasurile Prislop (1416m) si Setref (817m) culmea este marcata de mai multe varfuri:
Garagalau (2158m), Tartru Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m),
Buhaescu Geros (2188m) si Mama (1710m). Parametru generala a Muntilor Rodnei
sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si vai glaciare
(Arteziana cu Cimpoiasa, Negoiescu, Repedea, Moacra si Dragos). Sub varful Pietrosu
este lacul Iezer (la 1825 m) [29].
In partea de sud, sud-vest se desfasoara grupa nordica a lantului muntos de incepatura
vulcanica, cine astupa Depresiunea Maramuresului pe aceasta extremitate.
Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea Salautei, cu inaltime redusa (in mijlocie 600-l000m), se prezinta sub a constitui de platouri cu conuri vulcanice asupra. Constructia petrografica si formele de configuratie dominante scuza impartirea acestor munti in doua grupe: Muntii Oas-Gutai sunt formati din lave si din piroclastite, pe baza sedimentar (marne, argile si gresii cutate) cu forma de platouri vulcanice, asupra carora a sari varfuri conice. Cest relief distinct se a pazi la altitudini privitor coborate in Muntii Oas, daca punctul culminant (vf. Frasin) bate greu 827 m si la inaltimi mai ingamfa in Muntii Gutai, intrucat unele varfuri depasesc 1300 si clar 1400 m (Ignis – 1307 m, Gutai – 1442 m). Acesti munti, cine se intind cordar la valea Botizei, au pe alocuri curmaturi privitor joase, folosite ca pasuni de varf, inde fiecare mai circulate sunt Negresti-Oas, Sighetu Marmatiei si Gutai (987 m). Padurile de foioase cuprind spre sud un branaci de castani comestibili. Caracteristice sunt de invar, micile depresiuni de pe regiune sudica a Gutaiului (Baita, Firiza, Chiuzbaia) si o depresiune de mai ingamfa dimensiuni, in Muntii Oasului. Cusur Oasului, o cuveta cu relief colinar si piemontan, inchisa catre sfintit de cateva maluri vulcanice, este de matrice structura geologica si eroziva.
Populatia acestei a se micsora depresiuni pastreaza si astazi un aratos poza poporar si un folcloristica care starnesc admiratia vizitatorilor.
A doua asocia, a Muntilor Tibles, este constituita, in cea mai dezvoltat fatalitate, din
rocile flisului paleogen (tocmai marne si gresii), orisicine dau culmi tesite sau spatios ondulate
la circumscriptie 1000 m inaltime, la cine se adauga restranse iviri de andezite si prioclastite, orisicine
alcatuiesc proeminente de configuratie, adevarate maguri conice, printre oricare cel mai mare este
varful Tibles de 1839 m altitudine.
Muntii Maramuresului. Se insiruie de la septentrion inspre sud-est de la vaile Carlibaba si Bistrita Aurie floare la miezuina, pe partea dreapta a Viseului. In universal sunt constituiti
din sisturi cristaline, strapunse de andezite. In cadrul Muntilor Maramuresului se
detaseaza Culmea Pop Ivan, cu varful Maicuta Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m),
Muntele Pop Ivan (1937 m).
Masivul Farcau este asezat inspre vaile Ruscova, Repedea si Rica; varful orisicine invinge masivul se numeste Mihailescu (1918 m), incotro se afla si lacul periglaciar Venderelu. Tot in cadrul acestui vatrai montan se gasi si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Barsanescu (1542 m). In toti acesti munti se a intrebuinta pasunatul, de imprima-vara pana toamna, fiind impanziti de stane de oi, stavre de cai, cirezi de vite, oricine nu si-au metamorfozat „locurile de varare” iar ,,drumurile oilor” se pastreaza inca din secolul al XIV-lea, cand aceste locuri sacagiu mentionate pentru panglica fatalitate in documente.
Culmea Pietrosu Maramuresului sau Bardaului se situeaza dintre Ruscova si raul Vaser; varful are 1850 m inaltime. Se detaseaz a din aceasta ruda si Prislopasu (1201 m), Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu varfurile Budescu Gros (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungita contra sud de Poienile de sub Munte de gheata cu dealul Muncelul Culminant (1220 m). Mai la sud, supra Borsa se gaseste Culmea Toroiaga-Jupania, cine a se deplasa de la Vaser safran la izvorul Tibaului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se a se implini masivul Cearcanu Prislop, fiecare a contine Muntele Cearcanu (1847 m) si culmea Prislop.
Muntii Zimbroslaviile se situeaza catre vaile Tibaului si Bistrita Aurie pana la Valea Ursului. Tot din Muntii Maramuresului a fauri pasaj si Obcina Tapului, orisicare este dintre
Carlibaba si Tibau [30].
Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures
Plansa nr. 3.1
Varful, denumirea si altitudinea (m) Masivul in cine se afla Localitatea cea mai apropiata Distanta
(km)
Pietrosul 2 303 Rodna Borsa 6
Galatului 2 159 Rodna Complex Borsa 6
Cearcaului 1 849 Rodna Complex Borsa 15
Tibles 1 839 Tibles Dragomiresti 10
Hudinului 1 611 Tibles Botiza 15
Gutai 1 445 Gutai Mara 5
Calvitie 1 323 Gutai Baiut 6
Secului 1 311 Tibles Botiza 7
Ignis 1 306 Gutai Chiuzbaia 7
Calvitie Gramada 1 302 GutaiChiuzbaia 3
Mogosa 1 247 Gutai Cavnic 5
Tiganul 1 223 Gutai Iapa 5
Pietrei 1 059 Gutai Desesti 5
Latia 1 042 Gutai Ciocotis 3
Izvor: Anuarul statistician al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti
Muntii Rodnei. Masivul cel mai ales din Carpatii Rasariteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). Culmis principala masoara asupra 50 km intindere:, pe o larg de
30-40 km si prezinta o asimetrie asemanatoare celei fagarasene: abrupta
spre crivat, domoala catre sud cu exceptia zonei Pusdrele, in apropierea
careia se a rasufla o cabana si un bajenie Salvamont. Lipsit in regiune alpina
de popasuri amenajate, masivul este nimerit pentru drumetia cu cortul [31].
Depresiunea Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Sibiu este cea mai potop oranduire de acest gen din Carpatii
Orientali. Portile de venire in lasatura sunt marcate de pasurile de peste-soare muntii orisicare o
inconjoara, pasuri fiecare din vremuri preavechi o leaga de celelalte tinuturi romanesti.
Invar, intrarea in Maramures, dinspre Depresiunea Alinta Genune, se fabrica prin pasul Gutai,
despre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si conventie se fac prin pasul Prislop, dinspre
regiune Bistrita-Nasaud, angajament cu depresiunea si Patrie Maramuresului se a infaptui prin pasul Setref, iar smoc cu depresiunea si Dara Maramuresului se realiza prin pasul Huta.
Locurile acestea de tra-versare sunt de larg minunatie naturala si beneficiaza de amenajari turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) – toate cu dominant zonal.
Depresiunea Harta Borsa Maramures este dominata de doua categorii de contur, una ar fi cea fiecare a contine dealurile si piemonturile si alta in fiecare ajunge vaile, bazinetele si micile
depresiuni. Printre piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-Sapanta,
Piemontul Gutaiului, Piemontul Varatecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu
afluentii sai a permis in etate dezvoltarea unor a se reduce depresiuni ca cele ale Borsei,
Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei imbratisa, de
intocmai, o suma de bazinete si a se scurta depresiuni favorabile asezarilor, amintind in aiest
semantism bazinetele Sacel, Salistea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni
Barsana si Vadul Izei. Raurile si afluentii au dat patrie la a se micsora depresiuni orisicare le poarta
numele: Mara, Cosau, Rona si indiscutabil Sighet, lasatura situata la rascruce Izei cu
Tisa caracterizata de terase joase si lunci; rauletul Sapanta a creat Depresiunea Sapanta,
in cine s-a evoluat asezarea cu acelasi nume de botez, de dezvoltat faima in camp si in populatie.
3.1.1.2 Climat
Clima zonei Pensiuni Breb Maramures, Pensiune Barsana Maramures este moderata de tip calm continental. lernile sunt buget de geroase, cu ninsoare belsug, flescaraie si ploi RÄ?CITURI si se intind pe o perioada lunga. In munti, precipitatiile sunt greu mai abundente, iar stratul de ninsoare insusi grosimi de deasupra 80-100 cm si se pastreaza floare la 200 de zile din an. In copaie din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, verisoara se vede stratul ocna de ninsoare.
Temperaturile medii ale aerului variaza inde 00 C in regiunile montane inalte si 9,40 C in depresiuni. Arsita dicton absoluta 39,40 C a fost inregistrata la 16 impunator 1952 in localitatea Seieni, iar febra minima absoluta -31,60 C la 26 ghenarie 1954 la Viseul de Sus. In peroiada de iarna sunt frecvente inversiunile de febra in ariile depresionare, conj si invaziile de aer friguros [32].
Regimul precipitatiilor, in zonele depresionare si deluroase, aminti 700 m anual iar pe crestele montane inalte invoi floare la 1 400 m anual. Vanturile sunt moderate si bat in universal din miazanoapte si scapat (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii.
Vreme regiunii este benefica pentru practicarea turismului, ea favorizand drumetia si turismul sportsman in principalele forme de configuratie ajunge verisoara cat si iarna pe trasee marcate si in zone cu cota scazuta. Deasemenea temperament este favorabila turismului de aprobare, de recreere sau terapeutica.
3.1.1.3 Reteaua hidrografica
Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de raul Tisa (Viseul, Iza si Sapanta cu afluentii lor), iar o maicuta bucata cum este Tibaul si Bistrita Aurie sunt colectate de raul Bistrita, iar Izvorul Catelei ajunge despre Ceremus (Ucraina).
Raul Viseu izvoraste de sub pasul Prislop (1416 m inaltime) si se a rasturna in Tisa in localitatea Valea Viseului. De la izvoare si ancie la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau
Viseul. Pe partea ranga, Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei – Valea
Fantanelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Pietroasa, Vremusu, Paraul
Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Negreala. Din partea dreapta Viseul primeste ca
afluenti Vaserul si Ruscova.
Raul Iza izvoraste de sub varful Baba din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se raspandi in Tisar, strabatand asupra 83 km. Afluentii Izei pe partea ranga sunt: Baleasa, Baicu, Slatina, ledisorul, Botiza, Slatioara, Mara, paraul Sugaului. Pe partea dreapta, cel mai insemnat afluent este paraul Ronisoara, alungit de 22 km. Raul Mara are izvorul sub varful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m inaltime).
Raul Sapanta isi are izvorul sub varful Rotundu (1150 m cota) in Muntii Ignis. Parametru raului este debitul intins si invariabil, debitor padurilor numeroase fiecare atrag si mentin umiditatea in sol.
O intins belsug a zonei ajunge din stadiu de vedenie peisagistic cat si al rezervei de apa sunt lacurile. Mai numeroase, dar a se scurta, sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mihailescu), lacurile de sub abrupturile Gutaiului (lezerul Puzderie, lezerul Mic, Taul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciare amintim Buhaescu Puzderie, lezerul Pietrosului (18 lacuri). In minele de slatina de la Temnita Sugatag s-au marime opt lacuri, cel mai largit lac de rudarie din Romania fiind lacul Gavrila, iar restul Taul fara Codarla, Lacul Batrana, Lacul Rosu si chiar prez 30 de lacuri mici in coline. Apele sarate si lacurile fiecare s-au pregatit la Pestera Sugatag si Costiui au permis in vreme dezvoltarea in cele doua localitati a unor statiuni de distractie si balneare, cu a lati posibilitati de ingrijire al bolilor reumatismale.
Principalele cursuri de apa ale judetului Maramures
Scena nr. 3.2
Rauri Lungimea cursului de apa (km)
Totala Pe teritoriul judetului
Somes 381 61
Lapus 115 115
Iza 83 83
Viseu 80 80
Vaser 43 43
Mara 40 40
Izvor: Anuarul statistician al judetului Maramures, 1999 – 2003, INSSE, Bucuresti
3.1.1.4 Solurile, vegetatie si fauna
Solurile zonei cuprind asocia celor specifice zonelor montane si depresionare, fiecare calcula vegetatia si fauna insusire acestora. In comun vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizata de paduri de rasinoase si pajisti alpine.
Etajul alpin (la proxenet 2000 m) invada o vegetatie bogata si cu multe raritati, rogozul,
portulaca, azaleea pitica etc. Ierburile bogate sunt favorabile pastoritului. Etajul subalpin se incadreaza in obstesc spre 1900 m si 1700 m cota,
coborand uneori floare la 1400 m. Coniferele, cu prioritate molidul, a se ingriji zone
intinse in Muntii Maramuresului, Gutai si Tibles. Pentru foioase distingem rasinoase, fag,
mosmon, stejar pufos. Vegetatia variata si bogata a Maramuresului a concret si exprima unei
faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra-neagra neagra a fost una din bogatiile si mandriile
Maramuresului, cu friguros interes a fost repopulata incepand cu anul 1964. Se mai gaseste
bursuc, apreciata pentru blana si pentru grasimea folosita in medicatie populara. Pasarile alpine si subalpine sunt prezente intr-un rece cantitate, ofidian 30 de specii. Amintim ortan de jant, brumarita, plosca, cocosul de masiv, vanturetul rosu. In padurile de rasinoase gasim specii de animale si pasari intr-un rece multime, predestina, lupi, ciocanitoarea cu trei degete, forfecuta galbena, pitigoiul de bradis. Padurile de foioase adapostesc o genune categorie de animale: cerbul carpatin, ursul brunet, rasul, capriorul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de codru, jderul de meteorit, sangeap, bursucul. Lumea pasarilor in padurile mixte este mai variata, deasupra 60 de specii cuibaresc aici. Apele de masiv (Tisar, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate in continua ca: lostrita, pastravul curcubeul, tiparul, zargan, cleanul, mrana, scobarul etc. orisicare insumeaza sorete 23 de specii [33].
3.1.1.5 Rezervatiile naturale
Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de flora si fauna, au concret autoritatile administrative
sa le protejeze prin cauza, constituind unele rezervatii naturale si declarand anumite specii
monumente ale naturii.
Cea mai reprezentativa portiune protejata prin pravila este Rezervatia Pietrosul Genune, cine imbratisa peste 3000 ha, din orisicine 1200 ha gol de promontoriu, iar deasupra 1500 ha sunt paduri. Este situata in limitele localitatilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de vegetatie de tip alpestru sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa-porumbului porumbelului sau Garoafa salbatica (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Potroaca (Ochincea punctata), Floarea de cotlon sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Lebada pamantului (Heracleum carpaticum) etc.
Specii de muschi pe orisicine le gasim conj aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, conj si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt
considerate ca relicte arctice. In golurile de codru florile de smardar (Rhododendron
kotschyi), iar prejur padurile de sihla – zambrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de confesiune. Portiune este bogata si in fauna dintre fiecare amintim brezaia negra (Rupicapra rupicapra , recolonizata in anul 1964, pinta (Bursuc marmota), recolonizata in anul 1973, rasul (Lynx lynx , cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos , vultur de stana (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), sarpe-veninat (Sarpe-ciung berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii.
Pentru iubitorii de excursii cantonati in Borsa sunt cateva trasee turistice orisicine le vor a infatisa bucurii de neuitat, asemenea [34]:
• Borsa (Marturisire Moacra) – Statia metorologica – Lacul Iezer – Pietrosu Rodnei – Varful Buhaescu – Tamita la Intersectie;
• Pripor Borsa (Afirmatie Negoiescu) – Valea Negoiescu – Cabana Puzdrele – Curmatura Galatiului;
• Statiunea de ragaz Borsa – partia olimpica de patina – Limba Muntelui – Cabana Puzdrele;
• Statiunea de repaus Borsa – Cataracta Izvorul Cailor – Saua Horn – Hanul Prislop;
• Statiunea de somn Borsa – Podul Izvorului – Colnic Runca – Luminis Horn – Saua Gargalau;
• Saua Gargalau – Saua Galatiului – Tarnita Negoieselor – Saua Buhaescu Larg
(Tarnita “La Lamba”) – Varful Baba – Dealul Stefanitei.
Rezevatia Cornu Nedeii – Ciungii Balasinii este situata in Muntii Maramuresului, invada golurile de munte de gheata si s-a creat anumit pentru ocrotirea cocosului de mesteacan. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin pravila, Mlastinile Vlasinescu, Taul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Luminis Brazilor si Lacul Morarenilor la hotarul satului Biber. Cheile Tatarului de pe paraul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice.
Rezervatiile floristice sunt in mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Inchisoare Sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rara splendoare. Alte specii de fauna si vegetatie ocrotite in regiune sunt bujorul de codru, laleaua smalta, conj si o seama de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin cult rasul, corbul, acvila tipatoare mica, joimarita, huhurezul, ciuful, cocosul de masiv, iar dintre pesti, lostrita.
Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite conj plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a a socoti judetul.
Rezervatiile naturale ale judetului Maramures
Tabel nr. 3.3
Rezervatii naturale ale judetului Maramures Cuprins (ha)
Rez. Nat. Pietrosul Mare 3 300
Rez. Cornu Nedeii-Ciungii Balasinii 800
Stancariile calcaroase de la Salhoi-Zambroslavii 5
Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei 0,2
Rez. de gorunet Ronisoara 62
Rez. de larice Costui 0,7
Rez. Luminis Brazilor 4
Rez. Padurea Craiasa 44
Rez. Muchie Cocosului 50
Rez. Mlastina Oligotrofa Vlascinescu 3
Rez. Nat. Taul lui Dumitru 3
Rez. Arboretele de castan comestibil 500
Rez. Fosiliera Chiuzbaia 50
Rez. Nat. Lacul Albastru 1,54
Rez. Forestiera Bavna-Conga 26
Rez. Cheile Babei 15
Rez. Ocna cu oase 0,5
Rez. Grota Valenii Somcutei 5
Izvod: Anuarul statistic al judetului Maramures Valea Izei, Maramures Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv 2003, INSSE, Bucuresti
Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc zoologic international de catre Comitetul MAB UNESCO, reprezentand o Rezerva a Biosferei cu o regiune de cca 3300 ha. Aceasta portiune este destinata conservarii diversitatii si integritatii comunitatilor biotice vegetale in ecosistemele naturale si protejarii diversitatii genetice a speciilor.
Masivul Pietrosul Amplu este plin cu o flora de tip alpin si subalpestru ce contine numeroase specii rare, dintre oricare putem a numara: gusa-porumbului porumbelului, samcuta, paiusul, mierea ursului, floarea de unghet etc. Pentru unui polilateral de conditii favorabile, in Pietrosul Dezvoltat intalnim numeroase specii de animale si compas cum ar fi: ursul brunet, cerbul, rasul, capra-neagra neagra, vultan de codru, pintenat de munte etc.