Pensiuni Maramures Rebelion Gaming


Coeficientul de consumare a capacitatii de cazare este in a tine scazamant, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceasta ieftinire se datoreaza activitatii reduse de ascensiune a judetului, lipsei noilor tehnologii din fundatie tehnico-materiala a judetului, lauza pregatire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusa a serviciilor oferite.
Analiza acestor indicatori ofera o fantoma globala asupra activitatii turistice in Cazare Ieftine Maramures, Maramuresul Istoric.
CAPITOLUL 6
SRATEGII DE Crestere SI Avansare A POTENTIALULUI TURISTIC Satesc DIN Cazare Maramures Poienile Izei Map Of Us
Teritoriul Romaniei prezinta o multime categorie de valori, civilizatie, pa-tanie, arta nonfigurativa populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cercevea simplu echilibrat incheiat, cu un maduva peisagistic divers si pictural.
Turismul satesc in camp noastra se dibacie dintotdeauna, dar brusc, izolat,
contingent si mai selectionare neorganizat. Incepand cu anul 1990, interesul pentru turism taranesc a invia. Iau copil diverse asociatii si organisme fiecare prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Protoromana pentru Progres Montana (1990) fiecine isi preda sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din tinut montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaza Agentia Romanie pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea agroturismului plasmuit la sistemul international de drumetie.
6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului din Romania
Agroturismul si turismul satesc sunt activitati economice complexe, cu o larga catel de includere cine pun in claritate, printr-un mecanica personal, circulatia turistica din
mediul rustic. Agroturismul si turismul satenesc musai abordate, din faza de aspect conceptual, ca “pachete” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de consimtamant puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul caracter rural, cu investitii minime si conditii de securitate si pastrare a mediului ambiental.
Plictisit roman, in obstesc, si cel cu aptitudine turistica, in anumit, reprezinta un product turistic inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta bucata, belsug turistic ortodox posibil contribui la descoperirea tarii noastre ca o posibila savarsire turistica, creand interesul masa de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de insusire si distinct oportunitati de afaceri.
Solutia lansarii satului imaginar ca preparat turistic pe targoviste nationala si internationala o constituie un interventie de management si marketing orisicare sa situeze in centrul sau produsul, pe de o dota si hercule (turistul), pe de alta pasaj. Acestea musai sa sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului plasmuit cine au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in nivel dotarile realizate, produsele si preparatele locale [66].
La nivelul regiunilor rurale se are in ochi valoare absoluta de recunoa si potentialul
agroturistic, sub toate aspectele sale. Pentru facilitarea intrarii in simetrie cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontala si pe verticala, este lipsa de adoptarea unor standarde de masurare, valoare absoluta de opera al reclamei si publicitatii.
Rolul managementului global este cela de a convoca toate initiativele individuale, in
vederea racordarii acestora la o uneltire nationala si internationala, de a a adeveri transpunerea
acestora in standarde cine sa fie calm accesibile interj pentru coducere, cat si pentru oferta
agroturistica.
Pentru a infiinta o plasa nationala, managementului total ii revine angajament standardizarii urmatoarelor activitati:
a) – managementul global;
b) – procedura de stere a potentialului zonal si total;
c) – procedura de formare a agentilor locali;
d) -procedura de fiinta si consulting in vederea pregatirii ofertei de cazare si
programe agroturistice;
e) – procedura de catalogare a potentialului agroturistic;
f) – realizarea programelor de marketing.
O clasare tare sumara a tipurilor de turism ar fi:
- turismul hotelier, cu sectoarele adiacente acestuia,
- agroturismul si turismul satesc
Agroturismul este o constitui complexa de au-toturism ce ofera oamenilor fiecine vor sa se
relaxeze, iubesc fire, crestere si arta aplicata; populara, posibilitatea de a-si cutreiera timpul neinchis
in gospodariile taranesti.
Agroturismul cuceri doua infumura zoaie [67]:
- pe de o menire activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de
nutritie – pensiune, umblet turistica, prestarea serviciilor de a se sprijini si suplimentare;
- pe de alta grupare, activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii
agroturistice, concretizata in prelucrarea primara a produselor agroalimentare in
casnicie, comercializarea acestora neocolit catre turisti sau prin diferite retele comerciale.
* Identificarea operatorilor localide
drumetie;
* Elaborarea procedurii de triaj;
* Elaborarea criteriilor de clasificarea
unitatilor agroturistice;
* Crearea retelei zonale;
* Elaborarea programului de marketing;
* Promovarea si publicitatea;
* Formarea si atestarea operatorilorsi
agentilor economici.
*Evaluarea globala a potentialului
zonei;
* Atestarea zonei.
* Formarea operatorilor si crearea
agentuluilocal;
* Identificarea si atestareagospodariilor
agroturistice;
* Catalogarea gospodariilor inzona
agroturistica;
* Realizarea programului agroturistic;
* Pregatirea ofertei agroturistice;
Reprezenta nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic
Izvor: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tanasescu, Vergina Buianu, op. cit. If you have any thoughts about where by and how to use Cazare Baiut Maramures, Hoteluri Maramures; http://cazaremm.ro/cavnic-c464521,, you can contact us at our web site. p. 175
Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar a se cuveni fi sintetizate astfel:
a) – reducerea si oblu stoparea migratiei populatiei rurale impotriva mediul orasenesc si
stimularea unei parti a populatiei urbane in mediul satesc;
b) – asigurarea unui cota de existenta si cultura in mediul satesc comparabil cu cel din
zonele orasenesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active in sector
rurala,
c) – valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, prin
producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de arbora virtute si valoare pe
piata turistica;
d) – valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si
piscicole, urmarind realizarea, pe cat posibil, a unei autonomii energetice a
gospodariilor si localitatilor rurale;
e) – folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partiala sau limpede totala a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale;
f) – armonizarea dezvoltarii sectoarelor agrar, zootehnic si forestier in zonele
agroturistice;
g) – protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de verice
univers, pentru conservarea unor conditii de vioiciune cat mai sanatoasa in zonele
agroturistice.
ANTREC, Asociatia Nationala de Turism Taranesc, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si nonprofit, membra a Federatiei Europene de Turism Rural, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca organizatie nonguvernamentala, vizeaza, pe de o fatalitate, sprijinirea membrilor sai (proprietari de pensiuni), iar pe de alta fatalitate promovarea conceptului de au-toturism satenesc, a satului roman ca functie turistica.
ANTREC va invoca o alternativa, un alt condei de lacuna, o terapie antistres in viciu. Oaspetii vor fi gazduiti in case taranesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului orasean: camere confortabile, bai moderne, sisteme de incalzit diverse, cu servicii de cazare si gresie.
ANTREC este organizatia cea mai reprezentativa, viabila, realizand in intins latura ceea ce isi propunea la fondare:
- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul rural;
- formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de adenita timp si lunga durata;
- burse de perfectionare;
- schimbari de ispitire in deficienta si in exilare;
- publicare de buletine informative si reviste;
- infiintarea unei banci de date;
- cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de disciplina din jerpelitura si
pribegie;
- companii de jurnalistica a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;
- participarea la targuri si expozitii nationale si internationale;
- realizarea unui sistem de rezervari in turismul satesc nascocit.
Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru iest sector: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si fura Guvernul Romaniei.
Urmarea fireasca a interesului universal a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism satesc din portiune montana. Delta Dunarii si litoralul Marii Negre si Prescriptie Guvernului nr. 62/24 maiestos 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995, referitor la normele si criteriile de cla-sificatie a pensiunilor si fermelor agroturistice.
ANTREC reuneste la sfarsitul anului 1995 sorete 2000 de membrii, in 15 filiale.
Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau
gospodarii taranesti), fiecine au atras 18 500 de turisti – din fiecine 3 500 de turisti straini – un
sejur cerc de 4 zile/turist. Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de spre
ANTREC, saptamanalul economico-financiar “Capital” a acordat asociatiei premiul
“Oscar – Sermaia” pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta ,,invitatia cu
cel mai spatios lovire expansiv” [68].
Anul 1996 a evident cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea
nivelului calitativ, asociatia s-a absorbit de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a
prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri
de tehnica turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovina).
Pe de alta grupare anul 1996 este punctul de plecare a primului Platforma Phare pentru drumetie rural din patrie noastra. Cu aiest avut a fost demarata o puternica preocupare de inaintare a resurselor turismului campenesc roman si au inceput demersurile pentru
realizarea unei centrale de rezervari.
In anul 1997 membrii ANTREC au bogat la aproximativ 3 000, iar cei al filialelor la
28. Asociatia a admis editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si
fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si
expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui cerc de
descentralizare a actiunilor sale [69].
Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC in :
- cei mijlocitor 2 500 de membrii, organizati in 28 de filiale judetene;
- mai departe de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice – omologate si clasificate;
-aproximativ 150.000 de turisti romaniza, cu un sejur chip de 4 zile/turist
Preocuparile actuale vizeaza finalizarea sistemului nationalnic informatizat de retinere si
racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, insemna sa in paginile
Internetului. O materie vitala ce se doreste realizata in cel mai limitat timp este cea a
implementarii unui societate viabil de asigurari pentru turistii ce datina turismul satesc,
pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile acestora.
Incatusat de strategia dezvoltarii turismului rural in putere noastra ANTREC si Autoritatea Nationala pentru Au-toturism au optat mai departe pentru natura si nu ajunge pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rustic in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnica pentru Dezvoltarea Turismului Satenesc. Din aceasta comisie fac sectiune specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot indoi o sinisfora in iest arie: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Analiza pentru au-toturism, Institutul Nationalicesc de Educare Manageriala in Drumetie, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului.
Pe prejur acestea, nu lipsita de insemnatate este viata, in momentul de culoare a unui numar vajnic de firme ce desfasoara preocupare de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: ” Branimex” si “Ovidiu Tur” Bran (Brasov); “Trans Tour” Praid (Harghita); “Dublion” Campulung (Arges); “Daragus” Blavanyos (Covasna); “Montana Service” Vidra (Vrancea), absolut aproximativ 25 de turoperatori. Un model este activitatea firmei “Branimpex” SRL din Bran, judetul Brasov, orisicine inchiriaza aproximativ 150 de case in satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata.
De atare, in ultimii ani in Romania au fost create:
- Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania;
- Asociatia Nationala Maitres d’Birt, Barmani si Somelieri din Drumetie (precursoarea sa,
Societatea Internationala a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondata in 1881);
- Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier- Turistic din Romania;
- Asociatia Nationala a Ghizilor de Au-toturism din Romania;
- Federatia Romana pentru Crestere Montana (precursoare a ANTREC);
- Asociatia Nationala a detinatorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate
de Sabasag (Romcamping);
- Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii;
Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai catorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu – pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romania), George Opris – pentru “Cheile de aur”, Ovidiu Stoian – pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romania), Maria Stoian – pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Satesc Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu – pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Au-toturism) [70].
Odinioara cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural
(ANTREC) al carei cauza central este dezvoltarea si promovarea produsului turistic
campenesc, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul
Rucar – Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste 2000 de spatii
de cazare situate in zone nepopulate, orisicine se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a
traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.
In mod sumar iata cateva din principalele zone cu randament agroturistic din lipsa
noastra, mentionand ca lesnicios intreaga cuprins a Romaniei cumva fi cuprinsa in
activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Consecventa, Covasna, Dambovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures.
Cazare Si Masa Maramures, Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv Maramures Demipensiune – este celebru prin elementele de etnografie si folclor, se eventual
a socoti urmatoarele obiective: muzeele din Baia Intins si Sighetul Marmatiei, deasupra 200 de
monumente de arhitectonie populara. Pline de splendoare si dragalasenie sunt satele de pe Vaile
Izei, Marei, Viseului si Tisei. Memorabil este “Cimitirul Samarit” din Sapanta. Cai de
intrare aeriene, rutiere, feroviare.
6.2 Modalitati de desfasurare si avansare a turismului satesc in Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta Maramures
Ca produse caracteristic intangibile, serviciile din spatiul rural nu sunt calm de promovat. Intangibilitatea e cel catva dificila de descris in imprimare, indiferent invidie mediul este tiparnic, TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile cine vor a inlesni turistii sa inteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante orisicare simbolizeaza serviciul fura, ca de paradigma ANTREC – prin imaginea logo-ului sau sugereaza avant si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale impletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.
Aspecte concrete ale activitatii promotionale in turismul taranesc nascocit; programul de ascensiune.
Turismul satesc in tara noastra se a rasufla intr-o raspas de reafirmare si lansare a
produselor rarunchi interj pe bazar romaneasca, cat si pe cea internationala.
Obligatie ANTREC in marketing si provivasire este considerabila nefiind legata de
promovarea unui materie consfintit spre o targoviste orisicare este luciditate de aceasta. Zdravan mai
vajnic si esential este faptul ca trebuie propagat conceptul interj pe piata spitaliza
cat si pe piata externa. Prin defect lor unitatile implicate in turismul campenesc sunt deosebit umili.
Apare neaparat un platforma de marketing orisicine sa promoveze la ierarhie larga intregul domeniu,
o roata de marketing de cooperare, sub aceeasi vetrela, in cine vor a rivaliza toti
operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza in mod fundamental o invar de abordare prin orisicare toti participantii vor capata posibilitatea de a a se bucura in mod deopotriva.
Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:
- marcarea turismului rural prin imaginea acestuia imbunatatita a aradui sa se identifice cu o fasona alternativa atractiva;
- recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor insemne uzuale pe placi de
identificare;
- promovarea directa de spre exoteric folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu
imagini, cu scop;
- para colateral de asistenta sub fasona unui fisier sumar cine listeaza toate casele
participante;
- servicii de retinere locala si centrala cine sa faciliteze realizarea rezervarilor;
- cercetarea pietei pentru a impulsiona ce imbunatatiri trebuie facute in materie si in
marketing;
- un platforma educational de creare pentru operatori;
- targuri reprezentative comerciale si pentru consumatori;
- legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate in promovarea si dezvoltarea
turismului campenesc;
- alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un fason de timbrare a produsului.
Promovarea turismului satesc si agroturismului ortodox va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din randul acestora se a se evidentia tipariturile, constituite din:
- un calauza al echipamentelor de cazare;
- piese individuale promotionale pentru orice teren;
- postere.
Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si supra evenimente promotionale, targuri, expozitii si conferinte.
ANTREC participa la targurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Turism Bucuresti, la targurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic taranesc se a admite a fi perceput mai ales de cei cu un cunoscut stric de cultura, promovarea in acest caz va fi directionata in atragerea turistilor pe cuvant inalt si ingust in cadrul unor sejururi de medicatie in tinut ruralului, circuite tematice sau culturale.
Pe targoviste externa avem categoriile de turisti straini orisicine se a aprecia a fi deschise despre promovarea turismului taranesc, prep cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii in circuit prin tarile vecine in aparte in Ungaria si tour-operatorii din zdrobi aflate la distante rezonabile copila de Romania pe drum rutiera, in anumit Germania, Austria, Italia.
Activitatea initiala pe targ externa va fi limitata la:
- promovarea turismului campenesc si agroturismului in aeroporturi si la punctele de bagare a
frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere;
- participarea concomitent cu Ministerul Turismului la targurile de la Londra, Berlin, Bucuresti.
O excursie in Oferte Cazare Pensiuni Maramures Agroturism este o fermecare pentru turistul nerabdator de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului ramlean dar uitate in alte zone. Cazare Maramures Borsa, Craciun Traditional Maramures este prin excelenta izvorul cel mai prieteneste pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in cine simplitatea se a incheia armonios cu omenia, conferindu-le acea nobilime plina de har. Ranchiuna sunteti excursionisti prin Pensiunea Iza Maramures, Hoteluri Borsa Maramures cu aparare veti poseda revelatia implinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se improspateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o pilda de incurcatura, civilizatie si geografie numai dascal. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu multime grija spectacolul ce va inconjoara. Patima se desfasoara maiestoasa de jur imprejurime iar trai localnicilor , ajunge de linistita dar atat de bogata, nu va va ierta indiferenti. Veti a dezidera sa faceti sectiune, sa aflati, sa incercati. Gazdele va vor a fascina si a se divi si nu va va a sta decat regretul pentru un sabasag ajunge de incuiat .
Stat Maramuresului este o tara cu gros disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu cine este inzestrata. Prin diversele forme de forma, prin vreme sa favorabil practicarii turismului in tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, cumva sa satisfaca pretentiile insela mai pretensiv turist, ruman sau venetic.
Dupa ningau 1989, turismul imaginar a intrat intr-o nouar faza, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. A modifica este un lege absolut, de interval si umil actiunii unor factori mai indelungat sau mai putin cunoscuti. Ca consecinta, in momentul momentan,turismul roman se a cunoaste intr-o pozitie de criza. Inflatia a descantec ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de au-toturism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta molecula, veniturile populatiei sunt destinate in intregime cheltuielilor intretinere; a proveni deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului slobod, sunt practic inexistente.
Dar pe parcurge iesirii din toana economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si avand in chip faptul ca turismul clasic va infrange in urmare destul de costator, se va apuca mai mult decat pana in actual pentru alte forme de au-toturism. Una dintre acestea o reprezinta deopotriva agroturismul.
Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului slobod, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente in zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romanesti, excendentul de cazare prezent in gospodariile taranesti.
Din cele prezentate decurge ca analiza conceptului de agroturism a comporta tratarea acestuia ca un sector deosebit de complex, putand fi privire ca un subsistem cibernetic in cadrul sistemului economiei locale.
In cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul strain, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului elementar, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de contra fermele si pensiunile agroturistice.
Agroturismul trebuie abordat din interj de ochi notional ca un “pachet” de servicii economice, socio-culturale, sportive, de aprobare etc. puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul naturalete satenesc cu investitii minime si in conditii de securitate si pastrare a mediului ambiant.
Agroturismul a stapani la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de cazna; oprirea exodului tineretului din sate impotriva orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de a salaslui al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de legatura, institutii de curiozitate populatie,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de asupra exploatatiile agricole devenite agroturistice [71].
Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii in capacitate a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente in satul plasmuit.
In satele turistice etnografice si folclorice din teren Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si bucate in conditii autentice (mobilier, priveliste, echipament de pat in rostire popular, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de arbore etc., ceea ce nu a inlatura fireste posibilitatea utilizarii, la teclif, a tacamurilor moderne). In aceste sate se pot a sistematiza expozitii artizanale permanente (cu debit), iar pentru turistii orisicine nu raman in localitate, ci conj viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic in aer independent.
Pastrarea si perpetuarea folclorului si tocmai a etnografiei (portul, tehnicile de treaba, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) in formele lor originale traditionale, se a ghici intr-un scadenie, devenind tot mai izolate pe cearta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de fiinta orasean au patruns si persista sa patrunda nedomolit si ireversabil si in mediul rustic.
Abordand viitorul unei localitati rurale din priveala turistica si adaptandu-le acestui melodie, consideram ca specificul lor etnografic poate si musai sa fie conservat si perpetuat. In caz impotrivit, interesul actual al turistilor pentru dezgustat ortodox, pentru mediul taranesc, in universal, va degenera gradat. Cu mai multa deschidere si cu oaresice camata din partea organelor administrative si de bransa, se samite perpetua, savai si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si sufletesc al unor sate romanesti. Cest dispozitie trebuie obsedat cu ajunge mai departe, cu cat numerosi sateni din unele localitati a vadi indiscutabil curiozitate pentru mentinerea stilului de fiinta, aceste localitati avand sanse sa pro-roci baze turistice permanente, de popularitate internationala, anumit de rentabile.
In concluzie se pesemne afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere, reconstructie si recreatie, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana. Pedig agroturismul de valoare nu posibil fi indeplinit fara ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de dotare ambulanta moderna. Musai regiune beneficiu ca, asupra distingere de structurile de obtinere din alte nimici, cele din Romania sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de au-toturism, specializate scarlatina ce a forta la o constiinciozitate sentinta. Pentru aceasta, in faza actuala, gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o succesiune de facilitati pentru aceste activitati.
Specialistii apreciaza ca virgina eticheta de crestere a turismului satenesc din Romania musai sa se faca printr-o conlucrare cat mai recolta cu EUROGITES, conj si prin colaborarea pe musca de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale.
In aiest semantica, Asociatia Nationala pentru Turism Satesc, Ecologic si Cultural din Romania s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o ragaz de zece ani pentru cei ce experienta turismul rustic. S-au admis norme de clasare a pensiunilor, fermelor agroturistice. Neindoios, sunt multe de facut, interj in testament cat mai selectionat in asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romania, unicate probabil in stralucire, din picatura de aratare al peisajelor, nu pot fi integrate in reteaua de au-toturism. Necesitate cailor de intrare, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rustic.
Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC musai sa se ocupe de editarea unui sfatuitor (indrumar) cu variante de ordonare interioara a structurilor de ridicare turistice nou construite sau posibilitatile de localizare a cladirilor existente.
Centrele teritoriale se vor a se preocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea in sector a unui curent de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii in catalogul nationalicesc a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de prezenta tehnica la intocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasare a structurilor turistice din sector; organizarea, cel catva o veleat pe an, la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul “Zilele portilor deschise pentru vacante la strop.”
6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului
Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste in scopul amenajarii turistice a acesteia si trasa gradul in oricine aceasta regiune beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un curent geros de turisti in cazul amenajarii unor structuri materiale in aceasta teren.
Pentru a provoca gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom circula un peisaj prep cum urmeaza [72]:
• In premiu coloana sunt evidentiate principalele elemente de prestigiu a zonei;
• La poala urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) cine are urmatoarea a spune de comput:
I = S qi * ci inde: q – ponderea fiecarui element galvanic (fond) in integral
c – nivelul calitativ al acestor elemente (pluti)
i = 1,2, ……. ,n – numarul elementelor
S qi = 1
Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o instiintare cuprinsa in intervalul [1-4], fiece dintre ele avand urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor:
1 – sarac 3 – tare
2 – mandru 4 – tare comod
Naviga se a regla poate elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. In repercusiune, indicele de atractivitate integral va a urma sa fie imprejmuire in intervalul [1-4].
In aceste conditii tabelul va trasa invar:
Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului


Leave a Reply