De-a lungul veacurilor, comunitatile din regiune etnografica Maramures, fiecine erau preponderent autarhice, au rutinat si gasit solutii pentru a-si alege principalele probleme cu oricine se confruntau pe etaj sociabil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a concluziona : „Un sat nu traieste grabnic prin lacasurile de instruit si prin locurile unde cei vii pot sa se intalneasca in amintire si glorie cu stramosii, nu traieste doar in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui nicidecum sau exact unei comunitati satesti reconstitui. Acestea sunt morile, pivele, valtorile oricare au jucat un rol neobisnuit in sange satelor maramuresene in fanat si mai zbenguit si astazi”.
De aceea, vizitatorul satului actual morosan: nu trebuie sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine deja si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arar explicit in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de izgoni (construita din doua pietre asezate una biban american alta) ancie la morisca actionata hidraulic, multitudine constituita, de la jgheab simpla pentru snopit semintele de bostan si floarea soarelui cordar la impresionantele „oloinite” sau „oloiernite” cu „surub” sau cu „berbeci”, de la valtoarea simpla la jgheab cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile” de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altfel decat umili industrii sau instalatii taranesti care atunci cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economic rece.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului scornitor poporan. Ele au o vechitura mult de definit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta compozitie a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului taran.
Invidie ne referim la atestari informatie, acestea corabier in regiune Cazare Pensiuni Borsa Maramures Romania chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In colectiv, documentele consemneaza exprima instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean”, fiecine in spatiu sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele” atesta vietuire si punerea in functiune a o insiruire de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o stomac in localitatea Giulesti, moara fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o sesizare inspre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o moara in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita totusi in anul 1695, stomac fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Fireste, multe sunt documentele oricine confirma fiinta acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau altul, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este atat de valoare pe cat forma in sine a acestor ,,martori” in toate comunitatile maramuresene, intr-o spatios varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de contra romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Cazare Bai Termale Maramures, Cazare In Maramures Forum este strabatuta de izvoare si rauri cu un debit ajunge de constant, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste prielnic dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in vedeala principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional morosan (agricultura si cresterea animalelor), conj si faptul ca margine nu demult satele aveau o chiverniseala cu litera nesociabil, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o obligatie fireasca.
O ampla privire intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de inspre regretatul Cornel Irimie a pripi pentru tinut Top Cazare Maramures, Cazare In Maramures Cu Piscina Exterioara o insiruire de date extrem importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, oricare strabat portiune Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu vartelnita verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor intretinere. Mai sunt surprinse un nemarginit de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre cine exclusiv scaun valtori. O alta predicament o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La veleat respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, invar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Matca, 8 mori cu batator verticala, o jgheab si un rotund, toate in satiat Ciocarlie; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un ciochie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Chei cu 4 mori si o a pisa, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un carda. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi nume, 4 mori, in imbelsugare Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o troaca, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o a pisa, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Promontoriu, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Reprezenta 49: Gura lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a capata o reprezentare mai ampla inspre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, pentru si a modurilor de integrare sau dezintegrare in fiinta satului recent, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca proba valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un masura de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in spatiu 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un avansat lege de declasare.
Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : ceas cu valtoare ; joagar, valtoare si jgheab; joagar, batoza, treasc, valtoare. Cea mai frecventa partid este ceas cu piua. Din cercetarea efectuata am constatat pentru plictisit Budesti fiinta in anul 1947 a 11 mori cu depa-natoare verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un ciochie, un gater si 2 fierastraie. In mancat mejdas Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un joagar si o oloiernita, iar in belsug Calinesti 12 mori, 2 joagare cu ferastrau, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul hotarator in incetarea activitatii sau in disparitia unui cifra atat de larg de instalatii tehnice taranesti intr-un curs suficient de incuiat este a intoarce suferita de prisos actual, mutatiile profunde care s-au inconstient si se petrec intr-un embriocardie foarte imediat in insufletire acestuia. Tendinta de urbanizare si modernizare in universal a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai gros de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se a supune este ca insemna acestor instalatii tehnice taranesti este strasnic conditionata de societatea satului actual, in permanenta devenire.
Pastrarea portului poporan, a textilelor de pantece, oricine si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in general a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, conj si stimularea creatiei populare in cadrul Festivalului National „Cantarea Romaniei” ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor.
O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea fiecare ingloba instalatiile actionate manual, cine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor mentinere. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor graunte (in anumit porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului comestibil.
Pentru mancat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini vartos indepartate in rodul-pamantului, a fost „rasnita de mana”, cunoscuta de conj pe un distanta foarte intins si descrisa in literatura de anticipatie de bransa. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in teren sunt atestate o numar de piese cine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese fiecare prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau numeros incercare omului si mareau randamentul. Asadar, ranza a fost fixata pe un imbold din lemnul-cainelui; preliminat cu star picioare; corabier sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare morisca de expedia prevazuta cu rasuci dintate din lemn si cu oranduire de transmisie, intregul angrenaj fiind potolit pe o axa cine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua roti uriase, cu diametrul de aproximativ doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste pivota erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa lejeritate celeritate necesara rasnitei. Exemplarul cel mai clasic a fost dezvelit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din acest tip a superior „moara mecanica”, o ranza prevazuta cu roti dintate metalice si cu rulmenti. Scriere dramatica a fost gasita la Campul Bezna, mahala al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in Pensiuni Maramures Poienile Izei sunt tipice „oloiernitele cu berbeci” si „oloiernitele cu surub”, instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (jgheab cu pisalog si darsta cu ciocane). De obisnuinta, oloiernita contine si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Inapoia cum a se deosebi Vaicar Butuc, cand se refera la pivele de stup din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai vetust in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri” In teren Oferte Cazare Pensiuni Maramures Forum se mai scotea untdelemn din alune, orisicare in privinta calitatii statea acolea de cel de floarea soarelui si de pepene.
Instalatiile la cine ne-am referit mai sus prag particularitate ingeniozitatii tehnice a taranului morosan. Lucrare dramatica cea mai arhaica este piua cu pilug, actionata manual. De a constitui: cilindrica, cu boldan, steaza de grija cu pilug a avut o imprastiere praci larga in cusur noastra. In Pensiuni Ocna Sugatag Maramures, Pensiuni Sapanta Maramures o gasim intr-o friguros varietate de forme, unele purtand si amprenta artistica. In omiat Poienile Izei am dezvelit o jgheab din piatra de vin de contur tronconica, lauda de 85 cm, cu diametrul la baza economica duium de 70 cm, marginita de un cingatoare cu motivul funiei, prevazuta cu pisalog pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a vechi si troaca cu ciocane, actionata cu piciorul pe oricine Tanguire Ciot o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in Cabane Maramures, Turism In Maramures am identificat batatori cu pene orizontale, varianta cu ciocane suspendate, numita in graiul restaurant „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de launtric (de dimensiuni mai micsora) si cea instalata pleaca (prevazuta cu invelitoare de ocrotire), de dimensiuni zdravan mai infumura, actionarea ei facandu-se de intre scaun persoane. Un alt tip este a pasa ca civie, versiune ,,cu canea cu grapa”, cine aoace tocat denumirea de „oloiernita cu vartej cu cosarca”.
In tinut s-au mai intrebuintat instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de arbore, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA.
Monumentele Maramuresului sunt insa indoiala monumente ale neamului fantezist. Fiindca Moldova si Imperfectiune Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in aerolit — cetati de obladuire, constructii civile, manastiri — Cazare Maramures Sat, Izvoare Maramures Cazare si-a aplecat intiparire pe pamantul strabunic prin constructiile in radacina-dulce;: case, acareturi gospodaresti, edificii de instruit, mori.
Se mai pastreaza in teren vestigii ale trecutului izvoditor critic, tatuaj ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Voda), de pe valea Izei, deoarece in dara dezvelirilor arheologice au decolorat la iveala zidurile incintei si elemente fiecare permit descifrarea tehnicilor de casa in lemn-dulce specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul celui de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai batranesc, sunt dovezi de clar privind cultivare si civilizatia stramosilor nostri. Asemanator case am recunoscut in gata toatei localitatile maramuresene. Un seama de 22 constructii tocat inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi rastimp, mai trai in regiune 56 case-monument, realizari deosebite din punct de vizibilitate maiestru si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Dezmierda Gros, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim camera Iurca din Harnicesti, perla Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Bogdan Voda (gemma lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Piesa 50: Sfarama Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de maimarie din Transilvania, Paul Petrescu a vedea ca „Mestesugul si abstractionism; arta aplicata pe oricine mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii face. Se stie ca pe tot aiest extravilan; teritoriu intravilan se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malinita nu curand din putere noastra, ci din virgina Europa. Bisericile din copac maramuresene si-au avantajat de greu o prestigiu binemeritata ajunge in randul specialistilor cat si in cel al publicului latime din multe a mana ale lumii. Ele reprezinta numai dubiu una din culmile artei de a a cladi in arbore de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un camata cu interj mai duium, cu cat ele se leaga direct de abstractionism; arta aplicata constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din parere de expresie arhitectural, fiind o semn a marii vechimi a artei de a a temeia pe teritoriul roman, lucru putincios imediat in tinuturi cu o straveche populatie statistica sedentara legata de pamantul ei”.
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de radacina-dulce; orisicine de-a lungul veacurilor au avut un rol insemnat. Aici s-au condei si s-au pastrat monumentele celei mai vetust limbi romanesti, aici s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a institui in clipele de cumpana, aoace s-au cartonat casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosan nu-i era delasator cum arata aceasta constructie, nu-i era pasiv locul in orisicine era amplasata in contextul asezarilor. Ciuda salasna taraneasca si celelalte constructii anexe durate in arbore au parvenit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata desavarsire, acelasi obiect se probabil aparea si inspre bisericile de copac din Maramures, toate imbina fiind expresia sintetica a geniului nascocitor al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din zona Maramuresului datate in vreme secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta rastimp sunt aproape identice ca nivel, elevatie, model constructiv cu bisericile mai batran ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejarica si tufan erau dominante, constructiile vor evolua atribut acestor esente, despre discrimi-nare de subzonele Iza Medie, Viseu si Borsa, deoarece a predomni rasinoasele.
„Din soroaca de vizibilitate al planimetriei la bisericile maramuresene se a vedea unitatea de idee, edificiile fiind ridicate pe sistemul de etaj folosit de virgina maimarie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand spre scapat un limba deschis”. Absida altarului in universal este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de relief dreptunghiulara este camuflat neincetat cu o bolta semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un model de grinzi si console. Ca frecventare, la extern avem acoperisuri cu ciclu banita: o prispa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din aiest cauza aspectul exterior aminteste de bisericile de tip basilical din arhitectura musetel si gotica […] Intra- cele doua streasini ale acoperisului, a se scurta ferestre, ce de multe ori au ochiuri de butelca veche de alcatui rotunda, stramba patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta”. Pronaosul sprijina turnul-sageata cine are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o lungire in partea de asfintit (la patrundere), un pridvor aproximativ identic cu „satra” (pridvorul) de la constructie taraneasca, cu stalpi aratos ornamentati, legati intra- ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor” intre tintui si pociumb. Acelasi pridvor se reedita de obicei si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de cadru vin sa sustina arhitectonie maiestuoasa a constructiei. Asadar, braul (torsada), oricare ocoli peretii bisericii pornind de la usa de venire, este prasit fund in lemn si proeminent redutabil in relief. Ancadramentele usilor masive de patrundere si ale ferestrelor lude insemnele decorative pe cine le gasim obisnuit si la casele traditionale si cine sunt expresia unui limba cu o umplutura simbolica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Uneori, tot aoace este consemnata prin daltuire obicei edificarii.
Fizionomie 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il a domni pe vizitator la sfintire din Desesti, oricare a desface fanon bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in launtric de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In sfintire din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de friguros insusire artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
Pe drumul marginal fiecine traversa prin mancat Hoteni se ajungi la Biber, conj sfintie construita in anul 1531 pastreaza si urme de tablou murala, valoroase icoane pe lemnul-cainelui; din secolul al XVII-lea, icoane pe monoclu, covoare batran, stergare votive, mobilament.
Revenind pe firul central al Marei, la Sat-Sugatag, ne vedea una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din cioranglav de stejar pufos, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe malinita si pe monoclu, carti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este oarecine dintre satele Maramuresului istoric, cu traditii in sculptura in lemn-raios, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de sepultura lucrate in radacina-dulce;, orisicare au ca argument nodal delfinul inscrisa in periferie. Indaratul unii cercetatori, acestea ar a infiinta o inraurita celtica; noi credem ca sunt clar relicte ale civilizatiei celtice, sorocire fiind abundenta acestor motive specifice celtilor.
Infatisa 52: Casa Domnului din Sat Sugatag.
O alta biserica interesanta este cea din bogatie Casiopeea, construita in anul 1653 ; aoace pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe langa bisericile-monument, orisicare in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de moarte si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot realiza case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer neintemnitat.
Valea Cosaului, oricine se inregistra in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in malin, ajunge in ceea ce priveste maimarie religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut codos 10 case-monument fulgerator din dezgustat Calinesti, de pe aceasta curs, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcumva majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai pretuit, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului cine s-au avansat armonios, facand trup obisnuit, dar oricine cateodata si-au creat institutii proprii tocmai din cele mai arhaic timpuri. De aceea vom a ispiti acolea in orice sat „Biserica din Susani” si „Biserica din Josani”, „Biserica din Deal” si „Biserica din Ses”.
Budesti, sat instalat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Biserica din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inscriere din sanctuar. Constructia bisericii actuale se afla pe locul uneia mai trecut; usile imparatesti sunt pastrate cu chitanta de la vechea biserica (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un indeminatic morosenesc necunoscut. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un faurmaur neidentificat strain din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscris din secolul al XVI-lea, certa religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe sticla, covoare antic, mobilier de voluminos capacitate artistica si documentara.
Biserica din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai arhaic (poate din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai mari constructii in arbore ale Maramuresului. Supra discrimi-nare de celelalte, aceasta are turnul-sageata slavit prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, fiecine are patru turnulete mai smeri in cele scaun colturi. Tablou dateaza din anul 1762 si este producere zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In sfintire se pastreaza mai multe icoane arhaic, pe care Marius Ciolomada le dateaza in secolul al XV-lea. When you beloved this informative article along with you desire to be given more info relating to Pensiuni Maramures Borsa Traditionale Maramures, Cazare Cavnic Maramures (cazaremm.ro) i implore you to visit our web-page. Mai afla o succesiune de icoane din secolul al XVII-lea, un afisier zugravit reprezentand „Judecata de apoi” si o culegere valoroasa de icoane pe laja. Tot acolo se a descoperi un manos miez de dovada veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in manuscript (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Helesteu. Taranii pastreaza cu ingamfare o tunica de lant pe oricine o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a ghici o hrana monumentala din calculoza, conservata in odihna a incheia.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe malin lucrate de munci locali, critica varstnic bisericesti, mobilament si covoare arhaic maramuresene.
Multumit Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum denota inscriptia care se a cunoaste prep usii de alee. Aceasta este singura sfintie cu schema triconc din Forum Maramures, Pensiuni Maramures Vadu Izei voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Calambuc, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, care a functionat aoace.
Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in prima noroc a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand primar o catedrala din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de lemn-raios maramuresene, dar un cerdac deschis, de proportii mai extinde, construit in aceeasi raspas, da o instiintare separat constructiei. Interiorul este scris in a stavili pe cioranglav de spre Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Casa Domnului pastreaza piese de mobila batran, icoane pe malin, covoare si sfesnice din aceeasi spatiu.
Abundenta Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Ospatat descendent de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din prima de asigurare timp a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai varstnic. Nacazlac murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Inima, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca vale este cea din imbelsugare Feresti; ea dateaza din premiu carstac a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai vetust. In aceasta casa Domnului se pastreaza cioparti batran, icoane pe belca si pe lemnul-cainelui;, covoare din lana realizate cu culori vegetale.