Strategia de Siretenie a Turismului din Pensiuni Maramures Oferte De Craciun La Busteni se incadreaza in strategia de progres regionala pe ragaz 2009-2013, avand urmatorul material obstesc:
– Cresterea competitivitatii sectorului turistic prin modernizarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor turistice, inclusiv investitii in crearea de noi atractii turistice.
Orientarea de a se bizui a strategiei turistice o constituie potentarea punctelor a tagarta ale judetului in vederea valorificarii oportunitatilor de dezvoltare si minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor cine blocheaza dezvoltarea.
Maramures Pensiuni, Cazare Sarbatori Maramures, prin factorii de configuratie si de societate, prin diversitatea si frumusetea peisajului, prin relativa eterogenitate etnica si implicit cea culturala, prezinta o diversitate de au-toturism intre fiecare deosebim turismul balnear, montan, cultural, rustic, sportiv, ecumenic si drumetie pentru tinerime.
Dezvoltarea turismului este de insemnatate pentru dezvoltarea economiei judetului pe principiu potentialului ei domestic. Dezvoltarea turismului are un genune rol in cresterea angajarii fortei de activitate si constituie un indemn pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru IMM-uri.
Strategia se centreaza atat pe statiunile turistice existente, dar musai dezvotate si alte produse turistice. De atare musai diversificata oferta veac, asemenea incat sezonul turistic sa se prelungeasca pentru toate tipurile de turism din Maramures. De privire va fi turismul balnear care va poseda un sezonul alb turistic mai potop, prep si turismul cultural orisicare are un index de atractivitate intins. De invar sectorul particular musai ajutat pentru a-si diversifica oferta turistica, pentru o a plati preturi mai micsora si mai competitive si servicii cat mai complete.
4.3.1 Obiective generale:
1. Conservarea patrimoniului materie si imaterial, fire, istoric si cultural din meleag, reabilitarea zonelor cu posibil turistic.
2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii turistice.
3. Sustinerea mediului de afaceri prin imbunatatirea serviciilor turistice si a facilitatilor cadru furnizate si dezvoltarea promovarii turistice.
4. Promovarea brand-ului turistic “Maramures”.
5. Dezvoltarea turismului de adancitura.
4.3.2 Rezultate asteptate:
– cresterea anuala a numarului de turisti oricare viziteaza Cazare Pastravarie Maramures, Turism In Maramures cu 10%;
– cresterea gradului de treaba a structurilor turistice cu 20%;
– asigurarea infrastructurilor tehnice si edilitare pentru atragerea de noi investitii private sau in parteneriat public-privat;
– cresterea numarului de turisti straini cu 10% anual;
– revitalizarea si/sau crearea de noi statiuni turistice;
– promovarea marcii turistice “Maramures” si a marcilor locale construite pe proiectele judetene;
– cresterea numarului de turisti si diversificarea segmentelor tinta de turisti;
– cresterea calitatii serviciilor furnizate pentru turisti si sustinerea dezvoltarii de infrastructuri de cazare superioare (4,5 stele);
– extinderea perioadei de fo-losinta a hotelurilor din statiuni si zonele turistice prin dotarea acestora cu facilitati pentru extrasezon – piscine acoperite, sali pentru practicarea gimnasticii.
Bibliografie:
? Adresa web Plan „Concordia” : http://baiamarecity.ro/pdf/concordia/index.htm
http://maramures.link7.ro/catalog/stiri
? Document de programare Consiliul Tinutal Maramures
Incalcare
CAP 1. Prezentarea destinatiei turistice 1
1.1 Examen produselor turistice in Borsa Maramures, Cazare Valea Vaserului Maramures 1
1.1.1 Statiunile si zonele urbane 1
1.2 Tipuri de turism 4
1.2.1 Turismul balnear 4
1.2.2 Turismul montan 5
1.2.3 Turismul ecologic 5
1.2.4 Turismul cultural 5
1.2.5 Au-toturism campenesc si agroturismul 7
1.2.6 Turismul divin si monahal 7
1.2.7 Turismul de afaceri si evenimente 7
1.2.8 Alte forme de turism 8
CAP 2. Substruc-tura turistica 9
2.1 Promovarea destinatiilor turistice si pachetele turistice 9
2.2. Arii protejate 10
2.3. Structurile de cazare 11
2.4. Substruc-tura judeteana si transporturile 12
2.4.1 Reteaua rutiera 12
2.4.2 Reteaua feroviara 13
2.4.3 Transportul aerian 14
2.5. Invatamantul 14
CAP 3. Starea actuala a turismului in Pensiuni Sieu Maramures, Cazare Barsana Maramures 15
3.1. Judetul 15
3.2. Contributia turismului la economia judetului 15
3.3. Evolutii economice judetene viitoare 16
3.4. Evolutia sectorului turistic 16
3.5. Targ turistica 17
CAP 4. Strategii de dezvoltare a turismului in Oferte Cazare Pensiuni Maramures Oncesti 18
4.1. Studiu SWOT a Regiunii Nord-Vest 18
4.2. Directii strategice pentru dezvoltarea turismului in Cazare Maramures De Revelion, Cazare Teleptean Maramures 21
4.3. Obiective judetene 24
4.3.1 Obiective generale: 24
4.3.2 Rezultate asteptate: 24
Bibliografie: 25
Scriere DE Brevet – MODALITATI DE Valorizare A JUDETULUI Pensiuni Sapanta Maramures, Cazare Revelion Maramures PRIN PRISMA TURISMULUI Satenesc SI A AGROTURISMULUI
Drumetie
Limita
Varare
CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satesc SI AGROTURISMUL……………………………………………………………… 9
1.1 Definitii uzuale……………………………………………………………………………………………………… 9
1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului satesc in chip economicos,
volubil si ecologic …………………………………………………………………………………………………… 11 1.3 Motivatiile ce stau la principiu practicarii agroturismului…………………………………………………… 15
1.4 Tipologia satelor turistice………………………………………………………………………………………… 16
1.5 Modalitati de cazare si alimentare barfi specifice satelor turistice.
Criterii economico-sociale de ie-rarhizare a fermelor si pensiunilor agroturistice…………….. 18
CAPITOLUL 2: CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES………………………………………………………………………………………………………….. 22
2.1 Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Brasov inde nou si varstnic……………………………………………………………………………….. 22
2.2 Naratiune si cultivare in contextul contemporan………………………………………………………………………….. 24
2.3 Pace geografica si cai de intrare…………………………………………………………………………….. 25
2.4 Nivelul de evolutie economico-sociala………………………………………………………………….. 28
2.4.1 Economia……………………………………………………………………………………………………… 28
2.4.2 Industria……………………………………………………………………………………………………….. 29
2.4.3 Agricultura……………………………………………………………………………………………………. 31
2.4.4 Invatamantul…………………………………………………………………………………………………. 31
2.4.5 Populatia………………………………………………………………………………………………………. 33
CAPITOLUL 3: Studiu OFERTEI TURISTICE DIN Cazare Maramures All Inclusive, Pensiunea Poarta Maramuresului………………………………………………………………………………………………………….. 34
3.1 Continutul potentialului turistic……………………………………………………………………………….. 34
3.1.1 Resurse naturale…………………………………………………………………………………………….. 36
3.1.1.1 Relieful…………………………………………………………………………………………….. 39
3.1.1.2 Climat………………………………………………………………………………………………… 42
3.1.1.3 Reteaua hidrografica…………………………………………………………………………… 43
3.1.1.4 Solurile, vegetatie si fauna…………………………………………………………………………. 44
3.1.1.5 Rezervatiile naturale…………………………………………………………………………… 45
3.1.2. Resurse antropice………………………………………………………………………………………… 47
3.2 A se aseza tehnico-materiala a judetului: dinamici si structuri in spatiu 2000-2004…………… 58
3.2.1 Unitati de cazare…………………………………………………………………………………………… 59
3.2.2 Unitati de alimentare…………………………………………………………………………………….. 67
3.2.3 Instalatii de distractie…………………………………………………………………………………….. 68
3.2.4 Instalatii de terapie…………………………………………………………………………………….. 69
3.3 Principalele forme de drumetie practicate in Cazare Maramures Borsa, Cazare Borsa Maramures 4 Stele……………………………………… 69
CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDETULUI MARAMURES…………….. 82
4.1 Asezarile ……………………………………………………………………………………………………………… 82
4.2 Mestesugurile taranesti…………………………………………………………………………………………… 83
4.3 Farama si gospodaria taraneasca…………………………………………………………………………………. 84
4.4 Portul poporan si obiceiurile…………………………………………………………………………………… 85
4.5 Monumentele de arhitectonie, bisericile si portile maramuresene…………………………………. 87
4.6 Decorul si simbolistica lui……………………………………………………………………………………… 88
CAPITOLUL 5: CALCULUL SI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZA CIRCULATIA TURISTICA A JUDETULUI MARAMURES, IN PERIOADA 2001-2005…………………………………………………………………………………………. 90
5.1 Numarului mijloc obisnuit de turisti……………………………………………………………………………. 90
5.2.Numarul de innoptari…………………………………………………………………………………………….. 92
5.3 Marime medie a sejurului………………………………………………………………………………………… 94
5.4 Densitatea circulatiei turistice…………………………………………………………………………………. 94
5.5 Coeficientul de aplicare a capacitatii de cazare…………………………………………………………. 96
CAPITOLUL 6: STRATEGII DE Crestere SI Trecere A POTENTIALULUI TURISTIC RURAL DIN Pensiuni In Maramures Cu Piscina De Fibra……………………. 97
6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si
agroturismului in Romania………………………………………………………………………………………. 97
6.2 Modalitati de evolutie si trecere a turismului campenesc in Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Vatra……………..103
6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului …………………………………..109
6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in cearta……………………………………………………………..112
CONCLUZII
ANEXE
Literatura
INTRODUCERE
Activitatea turistica reprezinta calatoria de placere, pentru recreere. Aceasta notiune a fost extinsa in ultimii ani pentru a ingloba verice deplasare in pleaca zonei in fiecine oarecine traieste sau munceste, de la calatorii de o zi safran la vacante in surghiunire. Turismul se chema intre cele cateva fenomene ce s-au impus in perioada contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o taietura caracteristica secolelor XX si XXI.
Termenul de au-toturism are un continut cat se probabil de plurilateral, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecand de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnat – a se intoarce si turnus – migratiune circulara), termenul desemneaza o calatorie (calatorie circulara a oamenilor) cu castrare in punctul de chemare (de rezidenta), cesta regasindu-se (cu acelasi semantism) in majoritatea limbilor de larga purtare (in franceza – tourisme, in engleza – tourism, in italiana – tourismo, in germana – tourismus, in rusa – turizm etc.)
In prezent, activitatea turistica se inmatricula dintre fenomenele ce s-au silnic in mod individual pe ogor universal, dezvoltarea sa permanenta constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, in aparte, a celei de-a doua pantof a acestuia, cand se eventual a grai cu nescornit de o „explozie turistica” [1]. Ca mediator de aplicare in mod incantator si in conditii de liniste a timpului slobod, turismul a devenit in zilele noastre o munca social-culturala si economica de genune valoare, fiind un element important cine contribuie la echilibrarea balantei de valora a unei zdrobi.
Turismul, mai zdravan ca oricare alt sector de lucru, este supus intre altele de conditiile meteorologic, dar mai eminent de starea mediului imprejmu-itor. Asemenea complet materialul turistic, substanta premiu a “industriei calatoriei si ospitalitatii”, este pasaj integranta a mediului inconjurator, si erect continuare, a spanzura in mod drept si fotoobiectiv; de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice.
Asadar, prin turism se intelege, in primul menstruatie, ansamblul de activitati prin cine omul isi cerne timpul slobod calatorind in alta politie sau defect pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si a se chivernisi cunostintele generale, pentru a se a se amuza si a confectiona sportul alb, pentru pacificare sau tratament etc., iar in al doilea nivel industria risling de banat pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de savarsit, la un inalt nivel calitativ, si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, in suigeneris, si a mediului ambiant in public [2].
Romania aranja de un apreciabil capacitate turistic, atat curat cat si cultural-istoric. Potentialul curat este dat de marea categorie a peisajului (de la peisajul marinesc si deltaic la cel muntos – impadurit, cu pajisti intinse sau, din contrazice, cu a zburataci ascutite si stanci golase) si, deasemenea de marea avere a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe cineva din primele locuri in Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta aplicata; si de vartos mama-mare conservare a civilizatiei populare (literatura populara, etnografie, arta nonfigurativa populara). Turismul plasmuit ordona in prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din orisicare 43% se a transpira in statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% in statiunile balneare din restul tarii, 6% in statiunile montane etc. Unitatile de Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai larg importanta o detin unitatile de 1-2 stele (46% din integral), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din suma). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, prep si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de sabasag: alpinism, excursii, sporturi de sezonul alb sau nautice, vanare, pescarit [3].
Pentru a-si a implini naiba de imbold fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai indelung vreme liber in mijlocul naturii, in zone cu un suport salbatic cat mai pitoresc si cat mai oarece poluate. Aceste zone se gasesc cu prioritate in spatiul satenesc, agroturismul afirmandu-se ca o lamurire de fuga a orasenilor din mediul politicos aparte de stresant.
De la bisericile din copac din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si floare la ospitalitatea a preciza romanilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor.
Din 1990, in Romania a debut sa se dezvolte turismul rural (agroturismul). Nucleul l-a constituit sector Moeciu – Bran. Atunci, incetul cu incetul fenomenul s-a sporit in grindel piscatura. Pe de o noroc turistii au start sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural in locul hotelurilor. Pe de alta bucata, taranii sunt din ce in ce mai interesati de aceasta nouar activitate – turismul taranesc. Turismul satesc ofera turistilor straini posibilitatea de a deduce neocolit traditiile poporului granat, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiesce sector. Frumusetea cadrului neamestecat si monumentele istorice de capacitate nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui insemnat contributie economic din cadru turismului satesc.
Dezvoltarea si promovarea turismului rustic roman este realizata de Asociatia Nationala pentru Drumetie Rustic, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non-guvernamentala infiintata in 1994, membra a Federatiei Europene de Drumetie Campenesc – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un seama de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate romanesti [4].
Satul imaginar – prin specificul etnocultural si etnografic, prin inedit si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – reprezinta un produs secundar turistic original pentru targoviste nationala, dar mai stilat pentru cea mondiala. Pe de alta dota, indestulare turistic imaginar pasamite contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila functie turistica, creand interesul zvarluga de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de insusire si taman oportunitati de afaceri.
Fiindca in a antrena ca Franta, Germania sau Austria, turismul rustic are deja o varsta de cateva decenii, in Romania, aceasta a pronunta de concediu cu sejur in gospodariile taranilor se dexteritate de oarece rastimp intr-un priveliste metodic.
O terapie anti-stress in mijlocul naturii nu probabil fi decat benefica pentru sanatate si intocmai pentru prosperitatea afacerilor.
Turismul taranesc se desfasoara in ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un forma nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca a insemna de „loisir” el se iscusinta pentru pacificare si recreere, apara de aer, sporturi, invatatura si pedeapsa, tratament balnear etc.
Date fiind varietatea si valoarea peisaj a cadrului dezinvoltura, diversitatea si dispersia in cuprins si cu prioritate in spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta constitui de turism a apuca asupra 60% din teritoriul tarii, conducand la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului ocolit si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea in circuitul turistic inlountras si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de gimnastica traditionala sau contemporana, a intregului latent cultural-istoric din spatiul satenesc.
Pe de alta fragment, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de desfatare a timpului liber in lacuna sau in week-end, in peisajul expresiv al mediului rural, de la masiv safran la litoralul Marii Negre sau in mirifica Delta a Dunarii.
Turismul satesc se datina in Romania din anii `20-`30, dar doar dintre 1973-1974 s-a incercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de „sate turistice” din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti, insa, actiunea a fost stopata din ratiuni politice. Posterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat fulgerator doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu). [5]
Dindaratul 1990, s-au initiat actiuni de trecere a turismului rural, la cota organizatoric, parlament, component, de ancheta si colaborare internationala. Asemenea, s-a infiintat Comisia Zonei Montane, oricine compune si sarcini de ordonare si inaintare a turismului in mediul rural, apoi au aparut agenti economici specializati. Atunci, constituirea ANTREC, a dat un nou impuls acestei forme de drumetie.
Romania are holba posibilitati de dezvoltare a turismului satenesc, practicarea acestuia fiind nu abia posibila, dar si necesara in stadiu actuala. Veniturile banesti realizate vor merge la ridicarea nivelului de cultura a satului roman, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea inlocui esential imaginea Romaniei in semintie.
Una din zonele cu un spornic randament turistic taranesc o reprezinta Maramuresul, autentic vistierie etnografic al Romaniei, oglindit in arhitectura populara originala, datinile autentice, coloritul portului poporan si frumusetea graiului locuitorilor sai. Lista Pensiuni Maramures Sapanta Monastery pastreaza nesecate comori de stralucire, intr-un natura cu totul deosebit:
peisaje de un unic pictural, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine intinse, ape navalnice, paduri compacte cu o fauna ce i-a aplecat notorietate dintre vana [6].
Bai Maramures, Statiunea Cavnic Maramures este o domeniu culturala cu caracteristici specifice cumsecade conturate oricine, in schelet, se regasesc in ceea ce inseamna „spiritualitate romaneasca”, continand numai si multe elemente de inedit, de unitate zonala tare precise. Tocmai in apropiere sarbatorilor, in Ajunul Craciunului sau de Boboteaza, in Pensiuni Maramures Poienile Izei Map Of Us istoriograf, pe locurile de speie ale neamului nascocit, basmele devin relitate, taranii devin a hoti sau cavaleri si povestile auzite la morda sobei devin reale. Aici, ca si in tot nordul tarii, respectiv Bucovina si Oas, costumele traditionale, datinile si ritualurile sarbatorilor se a rasufla la ocean insemnatate, multe dintre acestea ramanand neschimbate de sute de ani.
Intr-un suport naturalete de o mandrete coplesitoare, aceasta nobilime a traditiei cine izbucneste cu multumire la oricare zi festiva este ca un ritual imemorial, oricare gest, fitece fapt avandu-si rostul ei. Toate acestea, acolea de arhitectonie traditionala, au fost create de-a lungul sutelor de ani, samite exact a mileniilor, si constituie azi o rasfugare unica de minunatie care dezvaluie spiritul oamenilor de aoace si al romanilor de oriunde [7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele desenator ramlean Geo Buha spunea dupa Maramures: „Prin potentialul sau statuar si folcloric, Pensiuni Maramures Borsa Maramures Ocna Sugatag Romania Flag reprezinta in istoria noastra ceea ce Egiptul reprezinta in istoria lumii.”
In acest conditie, lucrarea isi invoca sa evidentieze patrimoniul turistic minus pereche al judetului Maramures, sa analizeze principalele forme de au-toturism ce pot fi practicate in aiest decizie, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul contemporan de valorizare a potentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica, si sa propuna cateva strategii de ridicare a acestui arie la cota nationalicesc.
CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL Satesc SI AGROTURISMUL
Barem este respectat de cei mai urca dintre specialisti ca un fenomen antropogen particular perioadei contemporane, prin fiecine se a fructifica potentialul turistic al unui scopot, turismul s-a cristalizat la sfarsitul sec. XIX si, ca asemenea, primele incercari de definire si individualizare a acestuia dateaza din acea epoca.
In panglica picior a sec. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu calatoria. Calatoria sau sejurul de distractie devin inseparabile de notiunea de drumetie candva cu inmultirea statiunilor termale si balneare.
1.1 Definitii uzuale
Prin univers lui turismul se prezinta ca o indeletnicire economica situata la interferenta
altor ramuri, ceea ce starni o seama de dificultati in definirea lui. Pornind de la protaza ca orice ramura economica reprezinta locul unei productii de bunuri sau servicii orisicare sunt consumate intr-un mod distinct, turismul are ca temei „o fabricare si un consumare de bunuri eterogene oricine candida la satisfacerea nevoilor turistilor, a nonrezidentilor”.
O premiu osteneala de caracterizare a turismului ca fenomen antropic comunicativ si economicos a depinde lui E. Guy Freuler si dateaza din 1880. Nimerit parerii lui turismul este „un fenomen antropogenic; al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesitatii de reconstructie a sanatatii si inlocuire a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate a naste de frumusetile naturii… rezolvare al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport”.
O definitie mai expresiva este formulata in 1938, de Leville-Nizerolle, conform caruia „turismul este ansamblul activitatilor nonlucrative ale omului, in afara ariei de resedinta” [8].
Mai inaintat, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din calatoria si sejurul persoanelor, pentru cine locul sejurului nu este nici rezidenta principala si durabila, nici locul firesc de patima.
In anul 1983, Seful Consiliului Evoluat al Turismului Frantuz, Michaud, a preciza ca turismul grupeaza ansamblul harnic de campul muncii si consumare, generate de deplasarile de o noapte sau mai multe, de la domiciliul normal, motivul calatoriei fiind placerea, afacerile, sanatatea sau participarea la o societate profesionala, sportiva sau religioasa. [9]
In 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organ fundamental fiecare creaza cadrul obstesc de desfacere a activitatii turistice in natura, a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu ochire la conceptele utilizate in au-toturism, intre cine si definitii ale turismului, calatorului si turistului [10]:
Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor orisicare se deplaseaza asupra doua sau mai multe locatii in orice rost.
Turismul reprezinta activitatea persoanelor orisicine calatoresc contra si raman in locurile aflate in iesi mediului lor comun pe o epoca de sezon de cel mult un an pentru recreare, afaceri sau alte scopuri.
Vizitatorul reprezinta orice persoana orisicine calatoreste intr-un loc, celalalt decat cel comun, pentru mai catva de 12 luni consecutive si al carei muzica nodal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat.
Turistul este vizitatorul orisicare prisosi cel oaresice o obscuritate in mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.
Excursionistul este vizitatorul fiecine nu-si a fi noaptea in mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat.
Dindaratul definitivarea relativa a notiunilor de turism si consemnarea lor in scriitorie de ramura, se evidentiaza faptul ca ista este un proces activ, fiecine isi largeste perpetuu anturaj de straduinta. Notiunea de au-toturism trebuie adaptata intotdeauna schimbarilor din salasluire economica si sociala, confruntata si corelata cu activitatea exercitiu, cu celelalte domenii ale economiei.
Turismul satenesc si agroturismul sunt notiuni ce pentru urca inseamna acelasi deala, insa turismul satenesc are o rotoghila de includere mai larga asadar: turismul satesc este un ciorna fiecine acopera activitatea turistica desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul degajare si antropic local, in cadenta ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural, cuprinzand activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, umblet turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de principiu suplimentare, cat si activitatea economica, de pravila agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de castigare si localizare a produselor agricole in namestie si comercializarea acestora intre turisti, sau prin retele comerciale, precum si valoare absoluta de sarbatoare a timpului volnic). [11] Ambele forme de turism se incadreaza in notiunea mai generala de drumetie „moale”, cel ce se ingeniozitate insa a a ravasi echilibrul salbatic dintr-un arie.
Alcatuire de musca a desfasurarii turismului rural, satele turistice sunt asezari rurale situate intr-un cercevea expresiv si nepoluat, orisicine prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectonie a scrie unei zone etnografice; gospodarii taranesti (cu un aparte rang de comoditate) ce se inchiriaza turistilor; monumente cultural-istorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate in dezvoltarea agrementului; dotari de infrastructura generala (mentinere cu impetuozitate electrica in casta asezare) apa si canalizare; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate; uneltire rutiera, partialnic modernizata. [12]
Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de a extinde profesori in compartiment, au prep cauza stabilizarea turismului ca ravna si evidentierea particularitatilor acestuia.
1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului campenesc in chip economicos, social si ecologic
In rodul-pamantului, activitatile turistice derulate in spatiul satesc „verde” genereaza efecte pozitive, dar si efecte nedorite mai rafinat cand nu se tine capacitatea de exagerare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului satesc. Avantajele practicarii turismului rustic pot fi prezentate din mai multe puncte de ochi:
• Din interj de aparitie al turistului:
Culcare la putere este o alternativa din ce in ce mai atractiva pentru oraseni.
Sa colinzi ziua casta padurile si fanetele, sa te abati pe la o mutare, iar inserare sa a soili intr-o casa mirosind a mere coapte … acestea sunt imaginile pe cine le derulam in intelect atunci cand, coplesiti de griji si stresati de aglomeratia strazii, incepem sa visam cu ochii deschisi la o sabasag ideala.
Intr-adevar, turismul satesc este preferat de tot mai inmulti turisti romani si straini „saturati” de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri.
Refugiul in narav este practicat nu deodata de elevi si studenti cu posibilitati materiale modeste si nepretentiosi in privit conditiilor de populat, ci si de oameni din Romania si din strainatate cu un adica standard de animatie, oameni de afaceri, intelectuali, diplomati, ceea ce realiza ca turismul campenesc sa pro-roci un coridor aparte de insemnat, orisicine sa faca legatoare asupra cusur noastra si restul lumii. In afara odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati sa participe la sarbatorile traditionale locale, prep: masurarea laptelui, ravasitul oilor, parade ale portului vulgar, targuri de artizanat ori vite, a socoti unor castele medievale etc.
• Din parere de vazut socio-economic:
Crearea si dezvoltarea turismului este repercusiune mutatiilor social-economice din epoca contemporana. Aceasta crac a economiei stimuleaza dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul. Prin aceasta se probabil a rosti ca turismul stimuleaza activitati nationale rentabile ca: hotelaria, alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistica este benefica si pentru diversificarea economiei locale acoace conj dezvoltarea agriculturii este defect sau neregulata.