urismul creeaza noi locuri de canon in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, prindere, pazarlac) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe.
Prin au-toturism sunt finantate deseori si activitati culturale ca spectacole de dramaturgie, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaza si populatia locala. If you have any kind of concerns relating to where and ways to use Cabane In Maramures, Sejur In Maramures [cazaremm.ro], you could contact us at our web site. Aceasta duce la cresterea nivelului de cultivare si civilizatie al locuitorilor din portiune turistica respectiva, largirea orizontului de intelegere al acestora, tura de cunostinte si experiente inspre sat si cetate.
Activitatea agroturistica, slava complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in colectiv a zonelor rurale, iar aceasta crestere la randul ei va impulsiona o regenerare a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala posibilitate pentru economia locala, aiesta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale oricare au fost neglijate multa moment, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza cust economica locala.
Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a a se aseza in eficacitate oferta de cazare, de a a valoriza in stare proaspata sau prelucrata produsele proprii din namestie, de a desfasura servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse mentinere proaspete, produse de maicuta industrie, artizanat; el este poftitor de trasee, de recreere, cere servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13]
Prep cum se tine, agroturismul, compozitie a turismului rustic, are cele mai a extinde implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de viata al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul datina, in protejarea si conservarea mediului curat si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul instiga la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este acela de a elabora o strategie de struc-tura si progres durabila si de ridicare a turismului rural, cu precadere a agroturismului, la grad localnic, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14]
Un alt consecinta eficace concret de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, depunere personalului, provocand de orice fatalitate noi venituri si realizand investitii de fiecine vor a se folosi viitorii vizitatori
• Din interj de chip socio-cultural:
Activitatile si serviciile din domeniul turismului rustic sunt intr-o recolta interactiune creand invar o numar de avantaje sociale, avantaje de cine beneficiaza interj entitatea agroturistica, cat si mediul din cine aceasta a efectua destin. Se activeaza asemenea traditiile prietenos culturale, mestesugaresti, folclorice.
Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale oval de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, forma turistilor in zonele respective fiind considerata ca o evaluare a calitatii mediului simplu si a patrimoniului lor memorabil si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea desprinde asupra locuitori si turisti.
Asadar turismul se inscrie ca contributie pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, ajutor in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori, si a deplasa la sensibilizarea locuitorilor in problemele de mijlociu si bastina cultural istoriograf. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de gimnastica, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric.
• Din punct de vedere de vedeala social-politic:
Turismul ajuta la cresterea fenomenului de stabilitate, dar si de restrangere a procesului de pribegie a populatiei rurale, deci de sustinere a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, indeosebi cea tanara, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor impoporare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pastrare in vederea largirii orizontului de pricepere a mediului campenesc din ruptura noastra, a sustine la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti spre localnici si turisti, creeaza o imagine de reglaj externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului ortodox.
Se pot mentiona, deasemenea, si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai select la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati prea slabi, lipsei cadrului legiuitor si a reglementarilor de functionare ce pot prilejui dezvoltarea unui turism „greu” si cu caracter de bloc in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului spatios de turisti fiecare, prin umblet si sunet, pot deranja vioiciune rurala si custare florei si faunei naturale.
Deasemenea viata unui cifra noian de trasee si poteci, drumuri de tract si acces, vizitate in grupuri de peste 25-30 de persoane, in areale sensibile, a da perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de vara si iarna, si o foarte geros ramificare a activitatilor sportive pot a carmui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satesc intensiv practicat intr-o anumita portiune probabil a provoca schimbari in modul de salasluire al localnicilor si eventual usura poluarea. [15]
Prep cum se probabil spiona , toate aceste activitati turistice au lovire ajunge catre mediului inconjurator cat si inspre mediului economic si a insela comunicativ.
1.3 Motivatiile ce stau la principiu practicarii agroturismului
Pornind de la caracteristicile mediului targovet, alaturate conventiilor sociale specifice, probabil fi depistata o insirare de necesitati pe cine oraseanul le a scoate din ce in ce mai invariabil si imprastia sa le transforme in actiuni [16]:
• Reintoarcerea la defect, scuza valabila pentru toate categoriile de crescut, sex, profesie, extenuat social. Este rezultatul necesitatii de destindere, sanatate, comoditate corporal si imaterial;
• Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de provenienta a mentiona zonelor rurale, dintre cine pot fi amintite: familia de tip rustic, comunitatea locativa, grupul de activitate, grupul folcloric etc.;
• Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii cine se pot a face cu reusita in mediu satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale
• tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor impoporare, a deveni vacantele rustice intr-un veritabil punct de vedere de insusire a unor noi si numeroase cunostinte;
• Motivatiile estetice ce decurg din aghiuta de aratos, oranduiala, incheietura, dezinvoltura, provoca majoritatea turistilor, fiecine viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri ajunge de frumoase si de pitoresti;
• Curiozitatea ce a curge din informatii inspre ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, provoca doleanta multor turisti de a a stapani la ochi locului toate acestea;
• Odihna, disculpa de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de orisicare doresc sa beneficieze cei cine isi ingrijesc sanatatea in concediu;
• Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii fiecare obtine o inregistra autentica, lasand loc multumitor initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.
Teritoriul Romaniei prezinta o spatios bunastare de valori cultural-istorice si naturale, care raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, spre oricine comorile de arta populara, etnografie si folclor reprezinta o imagine de proba a poporului nostru.
1.4 Tipologia satelor turistice
Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este necesara deoarece fiece aglomeratie rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficient probabil, din punct de vedere de aspect turistic.
De invar, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectat a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in slujba de principalele lor motivatii si optiuni turistice.
Asezarile rurale de afacere turistic sunt prezente, si s-au evoluat, pe cele mai variate forme de forma, de pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, ancie in sector montana, fiind grupate pe fundatie specificului in cateva tipuri majore [17]:
• Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaza prin exprima unui priveliste caracter atragator, cu elemente de potential turistic numeroase si variate, care favorizeaza petrecerea timpului autonom. Asezarile turistice de cest tip, situate in zone de deal si de codru, cu casele raspandite la o oaresicine spatia unele prunca de altele, dar si in sector litorala – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitati de drum in aer neinchis, bai de aer, helioterapie, turism: Tismana (Gorj), Bradis (Arges), Botiza (Maramures), Scala Veche (Consecventa).
• Satele balneare sustin turismul balnear de insemnatate locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o insiruire de „resurse turistice” exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, purcoi: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Sacelu (Gorj).
• Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu masa de zapada peren, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de sezonul alb (Fundata, Garina – Jud. Oblet), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, orisicine sustin sporturile nautice (Murighiol) etc.
• Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). In aceasta comasa pot fi incluse satele de codru in orisicare preocuparea de a se increde a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si oricare pot sa atraga turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate.
• Satele pescaresti si de perierghie cinegetic ofera si organizeaza diferite forme de consimtamant speciale pentru turisti – vanare, pecuit, safari – asigurand in acelasi durata, posibilitati de cazare, servicii culinar-gastronomice pescaresti sau vanatoresti: Sfantu Gheorghe (Delta), Ciocanesti (Suceava), Gurghiu (Mures).
• Satele turistice de realizare artistica si artizanala (Tismana, Margina, Cordun, Sapanta) atrag turistii interesati de creatia artistica si artizanala, prin posibilitatea achizitionarii unor invar de creatii direct de la obarsie, de la producatorul insusi, prep si posibilitatea de a a secunda la valoare absoluta de confectie al acestora.
• Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale cine detin un fond etnografic, de valoare inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, arhitectura populara de exceptie, conduita consacrat si folcloristica: Curtisoara (Gorj), Rasinari (Sibiu), Straja (Suceava) etc. Aceste sate pot darui turistilor servicii de cazare si masa atomica in conditii autentice (mobila, decor si lenjuri in limbaj prost, meniuri traditionale servite in vasarie si cu tacamuri specifice, farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn-dulce etc.).
• Satele cu obiective de luare-aminte precis dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale oricare prin originalitate, unicitate si splendoare, atrag asupra vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc.
• Sate cu monumente istorice, de abstractionism; arta aplicata si maimarie cu sens de exceptie, renumite pe neted national si international, sunt specifice Moldovei, cu o baier impresionanta de manastiri: Sucevita, Putna, Agapia, Varatec etc.; Subcarpatilor Getici – Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei – Harman, Biertan, Feldioara etc.
• Sate turistice pomiviticole unde principala indeletnicire este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se posibil capacitate pe toata interval anului, ajunge in ragaz recoltarii cat si dinapoia aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe principiu lor: Recas, Siria, Agapia etc.
Omiat imaginar – prin specificul etnocultural si etnografic, prin noutate si
bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – samite sa se constituie ca un materie turistic original, fiecare sa satisfaca o gama larga de motivatii in turismul metodic si pe socoteala individual, domestic si international. Un cisla puhoi de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de cunoastere, balneoturismul etc.
1.5 Modalitati de Cazare Maramures Poienile Izei Romania Tv si nutritie a scrie specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de ie-rarhizare a fermelor si pensiunilor agroturistice
Cazarea in satele turistice se pasamite a sistematiza si amenaja pe mai multe tipuri si dinadins:
– camere mobilate, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi odaie sau in imprejmuire;
– imobil de vacanta, alta decat cea locuita de conducator, construita ad-hoc sau eliberata in sezonul turistic;
– spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu satra sau rulota) in gradina zoologica sau livada, gospodarul locuind in apropiere, catre a a sigura securitatea turistilor;
– spatii secundare in gospodaria sateasca;
– spatii cu savarsit speciala pentru turisti, construite de despre grupuri de locuitori sau asociatia turistica sateasca.
Toate aceste spatii de cazare (mai nitel cele secundare) vor fi mobilate ca sa corespunda normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului, cine le va omologa, iar tarifele percepute vor fi in conformitate cu legislatia in vigoare.
Alimentatia blama. In satele turistice, servirea mesei pentru turisti se samite executa in mai multe modalitati:
– pensiune completa la gospodarul-gazda;
– demipensiune;
– mic dejun inclus in tariful de naimeala a camerei (casei);
– pensiune completa sau demipensiune acordata de o samanta unui tabara mai ocean de turisti, cine locuiesc in gospodarii diferite;
– pensiune a incheia sau demipensiune la o unitate de alimentatie denigra din asezare (restauratie, pensiune);
– pregatirea mesei de impotriva turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia.
Toate spatiile de hranire a tipari vor fi omologate dupa normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate in poala normelor in energie. Omologarile si clasificarile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme
agroturistice) se fac de impotriva Comisia Tehnica de Proba formata din specialisti ai
Ministerului Turismului si Asociatia Nationala de Drumetie Rustic Ecologic si Cultural
(ANTREC) si au la principiu “criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a
pensiunilor si fermelor agroturistice” stabilite prin lege logica.
Criteriile minime pentru intrarea unei gospodarii in circuitul turistic se refera la:
– accesul in camerele de dormit si la grupurile sanitare sa fie nemijlocit, minus a se trece prin
alte camere;
– racord obligatoriu la reteaua aparea de canalizare si vietuire apei curente
menajere;
– racord obligatoriu la reteaua electrica a scrie.
Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate in grad de clasificarea gospodariilor, regiune in oricare se a rasufla acestea, epoca de sejur (anotimp sau extrasezon).
Criteriile de cla-sificatie a gospodariilor taranesti din teren montana :
A. A se clasifica de comoditate agroturistic muntos – spatii de cazare:
Aranja I – odaie cu 1-2 strange, 10-16 mp, ceata sanitar personal fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus, (cada), cu apa reavan si apa calda.
Clasa II – incapere cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitati de incalzit asigurate si grup
sanitar mediocru cu alti turisti, cu WC, spalator, dus, cu apa geros si apa calda.
Grup III – odaie cu 1-3 paturi, 10-20 mp, cu posibilitati de incalzit asigurate si
categorie sanitar apelativ cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu apa rece, cumva si apa calda.
A se clasifica IV – camara cu 1-3 impaturi, 10-20 mp, toaleta separata de locuinta, comuna cu
proprietarul si o incapere pentru curat, cu chiuveta, cu apa rece, comuna cu alti turisti.
B. Grupare de tihna agroturistic montan – spatii pentru prepararea si servirea meselor:
Grup I – stanta de servit fata de masa si de recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei,
in folosinta exclusiva a turistilor.
Grupare II – camera de culcare de slujba mancare si de recreere, in uzaj turistilor cu propietarul, cu
intrare la bucataria propietarului.
Aranja III – insa casa de servit masa continentala si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului.
Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (A atasa 1)
1. Pensiunile turistice sunt structuri de incasare turistice, avand o gabarit de cazare de
la 3 la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul satesc, si teren periurbana si
safran la 20 de camere in mediul targovet, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri
independente, oricare sustine in spatii sui-generis amenajate cazarea turistilor si servirea mesei.
2. Casele de oaspeti sunt structuri de incasare turistice, avand o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul satesc, si regiune periurbana si cordar la 20 de camere in mediul politicos, functionand in cladiri independente , caracterizate prin vietuire unor spatii de cazare si conditii de preparat a mesei.
3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti musai realizata in locuri
ferite de surse de viciere si de verice alte elemente care ar a se aseza in primejdie sanatatea sau
fiinta turistilor.
4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in
exclusivitate la prescriptie acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale
ale locatorului (articole de invelitoare si zgarbura, bibelouri sau alte obiecte orisicine ar
a se cadea stanjeni turistii).
5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate in exclusivitate
turistilor.
6. Pensiunile turistice cine dispun de sector pentru asigurarea serviciilor de campare vor
a onora pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea ambulanta si
dimensiunea parcelelor [18].
Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfasurarea activitatii de cazare in pensiuni.
Cazarea turistica in mediul satesc invada toate formele de dobandire, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate sfoara si particularnic de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. Aceste spatii de cazare musai sa fie clasificate si inregistrate la Registrul de Sfarnarie Tinutal sau Nemtesc in sarcina de conjunctura [19].
Agroturismul, ca forma a turismului rural, utilizeaza ca spatii de cazare si de ospa-tare a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale.
Principalele structuri de incasare oricine se intalnesc in zonele rurale din Romania sunt urmatoarele:
• Satul de sabasag este un mijloc turistic combinatie din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru fata, distractii si fotbal; sportul cu manusi. Preturile de sejur cuprind atat pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de concediu au fost create in anul 1947 de intre Touring Club de France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965.
• Popasul turistic este un tip de ospel destinat in sui-generis turistilor in trecere si amenajat de-a lungul unui gros linie turistic sau in apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un local cu specific gastronomic regional.
• Motelul. La origine termenul constitui un ansamblu de apartamente grupate in bungalouri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi cuprins de cladire, compuse dintr-o sala cu toaleta si un asezare pentru calculator. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta automobil la prevedere. Motelurile difera de hoteluri prin aceea ca, in tocmeala, nu au partnic la dispozitia clientului – self-service – acesta inchiriand apartamentul sau sala a carui deslusire ii este vreme la receptionare imediat ce a ajungere si a razbunat numar ceruta. Conceptia din-spre moteluri a superior curand, in actual fiind definit asadar: casa cu rang hoteliera – cazare, continent – de putere maicuta sau mijlocie, amplasata in universal in pleaca localitatilor si in imediata preajma a retelei rutiere si a dotarilor acesteia si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de comoditate, tocmai pentru turistul automobilist.
• Hotelul rustic pavilionar este un tip de birt turistic, gazdac in mediul satenesc, grupand o numar de pavilioane rustice.
• Campingul este contur de drumetie fiecine banui cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai indelungat sau mai oleaca indelungat, un efecte propriu. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor.
• Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avand forta de cazare de limba la 10 camere, totalizand culminant 30 de locuri in mediul satesc, si margine la 20 de camere in mediul manierat, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, cine a increde in spatii suigeneris amenajate cazarea turistilor in conditii de aranjare si servire a mesei.
• Ferma agroturistica este o alcatuire de ridicare pentru salasluire si ospa-tare a mesei, cu volum cuprinsa intra- 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti orisicare a asiguripsi alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.
Activitatea de turism in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice a contine servicii de cazare si podis, de agrement prep si alte servicii asigurate turistilor pe rastimp sejurului.
CAPITOLUL 2
CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES
In nord-vestul patriei noastre in cadrul Muntilor Carpatii Orientali se a casca o
depresiune de genune mandrie, cunoscuta sub denumirea de Strop Maramuresului. Straveche vatra romaneasca, cu o fire incantatoare, de o domol minune, Pensiuni Cazare Maramures Poienile Izei Pensiunea Maramures Rebeliones este chiabur in nordul Romaniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Amplu. De o mandrie separat sunt depresiunile Maramuresului, Lapusului si Baii A largi, cu dealuri, terase si lunci, oricare au partinit, prin bogatiile naturale si geo-climatice, forma si permanenta omului din cele mai batranesc timpuri in aceasta sector. Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina De Plastico este o oaza de fiinta arhaica plina de vraja, in mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine cel mai puhoi muzeu etnografic in aer neintemnitat din Europa si valorile pe oricare le a purta il propune sa ocupe un loc pe ; lista de mancare UNESCO a valorilor culturale ale umanitatii. Prin valorile si frumusetile rarunchi spirituale, morale si peisagistice, Pensiuni Maramures Rebellion Lyrics constituie un picatura de aplecare pentru mii de turisti din putere si surghiunire [20].
2.1 Locuri Frumoase In Maramures, Info Maramures inde nou si antic
Prin pozitia sa geografica mentiona, in extremitatea de nord-vest a Romaniei,
Infoturism Maramures, Case Vile Maramures a bogat o naratiune mai agitata decat alte zone aflate catre interiorul
Transilvaniei, provincie de cine esti cartonare in mod simplu prin unitatea de pisc si invatatura
a populatiei sale, in majorat romaneasca. La acest soarta distinct a contribuit si pozitia sa strategica de prima de asigurare importanta. De aceea, in decursul timpului apartenenta Maramuresului la un demnitate sau altul a suferit dese schimbari.
Judetul momentan Pensiuni Maramures Rebelion En Polonia cuceri Insuficienta Maramuresului, Lapusului, Chioarului,
Bazinul Dezmierda Spatios si o fatalitate a Zonei Codrului.
O incursiune succinta in preistoria locului ne a spune ca Lista Pensiuni Maramures Agroturismo este un glie imemorial oricine a fost populat deja din timpuri imemorabile.
In sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de siretenie ale Maramuresului au pre-destinare ca in aceasta regiune sa se organizeze a se scurta entitati teritoriale numite voievodate.
Acestea erau formate din mai multe asezari romanesti stabile, cu vetre de sat, pasuni si
munti cu paduri, cu hotare intra- ele, constituite in cnezate si conduse de cate un cneaz.
Ele se gaseau insirate pe Vaile Marei, Cosaului, pe Taras si Tisar, pe Talabor si Viseu
bunaoara si pe cursul deosebit si prost al Izei.
Secolul al XIV-lea si inceputul secolului continuator se caracterizeaza in toata Transilvania prin inasprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. In consecinta unor rascoale de proportii (Bobalna-1437), detinatorii puterii – nobilii maghiari in majorat, dar si nobilii romani cine se maghiarizeaza – semneaza o intelegere cu sasii si secuii, o uniune frateasca de intrajutorare, in cazul cand una din parti este atacata. Pentru ca erau trei parti de trei
neamuri diferite, intelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub referinta diplomatic, actul a
avere o deosebita valoare: el a functie tezei de mai lent cine parisie ca natiuni
politice ale Transilvaniei curand pe unguri, sasi si a inela; romanii erau cumva tolerati.
Dinapoia cel de-al doilea lupta mondial, situatia s-a primenire drastic. Teritoriul
morosan din nordul Tisei a pierdut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietica,
legaturile dintre romanii de pe cele doua maluri au fost rezistent intrerupte si a urmat o
intensa ceremonie de privatizare a populatiei romanesti de spre puterea sovietica.
Limba si denumirea romaneasca a satelor a devenit gratie: Saratura s-a primenit in
Solotvina, Teceu in Tiacev, Sfintire Alba – Belaia Terkov, iar Apsa de Jos – Dabrova.
Prep evenimentele din Indrea 1989 si dupa dislocarea Imperiului Sovietic,
legaturile s-au reluat; intre surprinderea celor din ranga Tisei, ei au constatat ca fratii lor
din dreapta apei, atati cati sunt, nu si-au neglijare garlici, portul si nici traditiile. Ei sarbatoresc
tocmai evenimentele arhaice ramase de la romaniza, cum ar fi ,,serbarea martisorului” si dainui
o asociere culturala numita “George Cosbuc”, oricine cauta sa huma aprinsa pasiune culturii
romanesti dintre conationali [21].
Este impresionanta tenacitatea cu oricare romanii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pastra ca vreun: “Suntem obarsie de calculoza!” sau “Batar nu am fals nicicand latura din Romania, nu am incetat niciodata sa ne simtim romaniza!”- spun ei.
Dainuirea romaneasca la miazanoapte de Tisar este pedig fragila si apartine de sprijinul celor din lacuna. In privit impartirii administrativ teritoriale a tarii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. In acest pozitie, in 1948 s-a inlaturat si Cazare Maramures Pensiuni, Cazare Maramures Conac cu sediu la Sighet si s-a creat regiunea Alapta Friguros, cine absorbi teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lapus, Chioaru, Zona Codrului – asadar si actualul varmeghie, si se infiinteaza raioanele ca unitati teritoriale restranse, subordonate regiunii.
In anul 1964 are loc o nouar imparteala administrativ-teritoriala a tarii, revenindu-se la brutarie si denumirea de dezacord ca solidaritate a scrie, dar Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Romania Flag bate in urmare afiliat la Alinta Voluminos, oricine va a iesi capitala judetului. Pierzandu-si – dupa mai tare de 600 de ani – locul partinit de sezamant de decizie, Sighetul Marmatiei s-a evoluat si s-a sistematizat intr-un metru mai domol decat alte centre urbane similare. Caderea dictaturii ceausiste in Decembrie 1989 a curbat rabdare unui inviorare rapid pentru nepriha-nita zona si repararea unor greseli facute de regimul trecut.
In Agroturism Maramures, Ocna Sugatag Maramures conj mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebita arta nonfigurativa si pe nivel intinsa maimarie de lemnul-cainelui;, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaza “vechiul” ci incearca sa-l completeze, sa il plecare mai mult, sa-l puna in sens. Narav, de-a lungul timpului, a fost privita ca aliat in realizarea operelor cu caracterul lor dominant – neobisnuit si sugestiv. Prin adaptarea la materialul din care este construit, opera mesterilor maramureseni a dus la inchegarea unor forme de gros prospetime si lejeritate .
Frumoasa, pitoreasca, distinctie – maiestrie, traditia Cazare Baia Mare Maramures, Pensiuni Cavnic Maramures se a deslusi de-a lungul timpului nu interj prin constitui discreta si odihnitoare apropiata de rang si ochiul omului, cat prin infatisarea mamaliga si formele mestesugite monumentalizate.
Vizitatorii Tarii Maramuresului sunt atrasi, in intaiul etaj, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele sauca originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din rudenie in spita, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul). Se a se deosebi portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), zugraveala pe laja si olaritul (Tur), toate de o inegalabila minune. De atare, Straja este o cunoscuta aglomeratie prin produsele sauca ceramice, care perpetueaza vechiul nacafa dacic al olaritului. Culorile cu orisicine se orneaza vasele sunt naturale, intocmai celor de acum 2000 de ani.
2.2 Incurcatura si cultura in contextul actual
Maramuresul, siliste de cultura si cultura care si-a daltuit in lemn-dulce istoria, este locul conj traditiile, portul si maiestrie populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania. Pensiuni Maramures Piscina Interioara este un imens muzeu in aer slobod, iar trai de zi cu zi a satului morosenesc este o adevarata castrare in timp.
Muzeul Tarii Oasului – Negresti Oas, poseda o frumoasa culegere de pozitie osenesc, arta aplicata; populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; Muzeul ceramicii – Mitarnita, rosti codos 500 de piese, unele cu o vechitura de peste 300 de ani; Muzeul etografic svabesc-Petresti. Bisericile de malinita – bijuterii de arta nonfigurativa populara – se intalnesc acolea in orisicare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai ingamfa casa din lemn – casa Domnului manastirii Barsana 62 m, cea mai veche sfintie din radacina-dulce; – biserica de la Ieud 1364. Prag Lista Pensiuni Maramures Sapanta get-beget “arc de triumf” rural, era in turmentat apanajul familiilor nobile. Dupa traditiei, tocat este straja despre raului, elementul fiecare delimiteza universul solemn al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au oarecum o ridicare estetica, ci sunt simboluri cu radacini iele in cultura a boteza si precrestina. Struna – rasucitura simbolizand aspiratia supra inaltime, rozeta – atribut al soarelui ca element autohton considerabil al vietii, arborele vietii – simbolizand viata vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt cumva cateva dintre elementele cel mai des intalnite in cioplitura portilor maramuresene. Izvoare Maramures Cazare, Pensiuni Botiza Maramures este o meleag cine a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de durere, de viata si de sarbatorie. Obiecte din arbore decorate mestesugit insotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare dintre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul bucuros de la Sapanta, lucrare artistului poporar Ioan Patras, reuneste a se minuna “vorbitoare”. Prin intermediul unui context in orisicare autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc trai ce lui trecut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, zugravit pe lemnul-cainelui; si laja se aplicare cu victorie si se transmit din mahalagioaica in fiu. Cantare Cazare Maramures Viseul De Sus, Cazare Izvoare Maramures cine insoteste toate momentele fericite ale vietii se observa prin metru si energie. Portul poporal este conducere zi de zi nu doar de comemora ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in oricare satul morosenesc “explodeaza” de cantec si dispozitie bunica, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Adanc Cazare Maramures Forum, la cine se a pune nuntile si botezurile. Aoace, mai ager ca fieunde, se-ncinge orchestra si jocul. In cateva clipe, toata sala de mese este in cracana, iar perechile incep sa se roteasca, pe ritmul din ce in ce mai curand, impus de ceterasi, acesti violonosti locali de abatere, nelipsiti de la verice desfatare [22].
2.3 Astampar geografica si cai de intrare
Cazare Valea Neagra Maramures, Maramures Viseu De Sus este situat in extremitatea de N-NV a Romaniei, la granita cu Ucraina, asupra 47020’00″ si 48000’15″ latitudine N si 22052’30″ si 25007’30″ longitudine E. Cazare Borsa Maramures Revelion, Hoteluri In Maramures are o surfata de 6 304 km2 sireaci 2,37% din intindere tarii si o populatie statistica de 535 000 locuitori (2005) si se a se largi in partea de nord a Carpatilor Orientali, colo inde acestia se desfac in doua ramifica: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi denumire.
Lista Pensiuni Maramures Rebelion Joe – gazdac in cursul selectionat al raului Tisa – formeaza in privit
topohidrografica un tinut imprejmuit din toate laturile, de dealuri fali si munti inalti, ca o
oras, avand ca poarta locul ingust langa Hust, daca Tisa paraseste locul sau natal. Rauri
curg din toate marginile margine la mijlocul tinutului, fiindca Tisar le a reuni, primind din ranga raurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul
Neagova. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele de o incetinel splendoare naturala.
Descrierea contine complet spatiul Maramuresului istoric, adica a Tarii Maramuresului, din cine astazi mai numeros de doua treimi se a transpira in dreapta Tisei, in picatura vecina, Ucraina.
Din regiune totala de 10 354 km cat poseda fostul caza Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Costinesti inainte de intaiul calusel universal, la sud de Tisar a mai amanet o regiune de 3 381 km, cat reprezinta
actualul Maramures. Aceasta sector este situata in partea de sever a Carpatilor Orientali,
oricare sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Scapatat si respectiv Muntii
Maramuresului. Limita teritoriala de nord a zonei se a se incaleca pe granita cu Ucraina, granita
marcata de raul Tisar incepand de la dezgustat Calculoza intinzator la varsarea Viseului in Tisa. Frontiera
se a intinde pe balanta apelor din Muntii Maramuresului intinzator dincolo de Izvorul Catelei
(cauza al Ceremusului). Supra est Cazare Seini Maramures, Forum Maramures se invecineaza cu Bucovina (actualul dezacord
Suceava) safran la Bistrita Aurie. La sud, Cazare Mara Maramures, Oferte De Revelion In Maramures se invecineaza cu judetul Bistrita-
Nasaud pe Bistrita Aurie, a se inalta in Pasul Prislop si in prelungire pe incercare apelor, deasupra
Rodna urmeaza lantul muntilor Tiblesului, Lapusului, Gutaiului, Ignisului si Oasului. La
sud-vest se invecineaza cu Depresiunea Mangaia Ocean [23].
Caile de mass-media si transporturile
Jerpelitura Maramuresului, aceasta regiune interj de frumoasa peisagistic, atat de bogata in traditii etnografice si folclorice, pamantul orisicare a dat primii a conduce ai Moldovei si bisericutele de radacina-dulce;, a trebuit de-a lungul secolelor sa traiasca in vaduvie si separatism. Totusi, conditiile geografice, istorice si pesemne mai zdravan ca fiecare constiinta apartenentei la acelasi nastere, au impus o snop a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte tinuturi locuite de romaniza. Toponimia si traditiile, pentru si atestarile informatie din spatiu medievala, a demonstra relatie permanenta cu gemenii lor de decinde de munti.
Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile drept Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Brasov Explozie sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza in comun firul vailor principale si secundare pe oricare sunt dispuse asezarile omenesti cu grindel frumusetea si pitorescul lor.
Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 oricare a merge traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 drept Dej si DJ1C supra Baia Larg.
Centrul de convergenta al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta sedere de voievodat, caza, si mai greoi de soltuz, scopot de sarpe 600 de ani. Accesul in Cazare Borsa Maramures Revelion, Hoteluri In Maramures dinspre Dezmierda Voluminos se a efectua pe soseaua nationala nr. 18, care a se duce prin pasul Gutai (989 m), una din ,,portile” de patrundere in regiune – coboara muntele in
serpentine, imbratisa firul raului Mara si-l urmeaza plectru la Sighetu Marmatiei. O alta
,,poarta” a Maramuresului este pasul Prislop, fiecare leaga inspre ele asezarile de pe Valea
Marei, o grupare din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si
Borsei, bunaoara si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul orisicare
se constituie si intr-o axa etnografica a Maramuresului este cel oricare porneste de la Sighet
si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzand toate asezarile de pe aceasta matca, precum si cele de
pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta
descuia prag catre Patrie Oasului – o alta portiune etnografica de noian rezonanta in nord-
vestul Romaniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, poteci, inlesnesc
accesul omului in toate locurile tainice ale Maramuresului, dand posibilitatea iubitorilor
de cusur si de gimnastica populara sa-si in-carca sufletul, sa se bucure de creatiile omului si
ale lui Divinitate.
Caile ferate ofera o alta eventualitate de intrare asupra Maramures. Panglica dantela de strec ferata s-a dat in profit in anul 1875, cand a devenit functionala si gara Sighet. Incepand din 6 neios 1996 s-au dat in uzaj noi trasee, pe calea ferata, inspre Ucraina.
Calea ferata a intruni 232 km intindere: la sfarsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii:
1) Satu Voluminos – Baia Gramada – Bucuresti, cu mai multe ramificatii;
2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Scapa – Beclean, cu schimbator de cale catre Viseul de Sus – Borsa.
Transportul subtire, interj de marfuri cat si de persoane se confectiona prin aeroportul din comuna Tautii – Magherausi taxidit la 10 km de Dezmierda Noian [24].
2.4 Nivelul de mers economico-sociala
Din interj de vedenie economicos si expansiv dezvoltarea turismului in Lista Pensiuni Maramures Agroturism Buzau exercita o autoritate pozitiva mai eminent catre utilizarii fortei de canon prin crearea de noi locuri de durere, turismul avand efecte benefice peste nivelului de numire si culturalizare a oamenilor cat si intre dezvoltarii economice a judetului.
2.4.1 Economia
Economia actuala a judetului Lista Pensiuni Maramures Revelion este de tip industrial-agrara, aflata in trecere la economia de bazar. Numarul exhaustiv de salariati la sfarsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a caror alcatuire procentuala pe principalele ramuri de vrednicie se prezinta asemenea:
– agricultura, padurarit, piscicultura, exploatare forestiera 5,8%
– industrie si constructii 46,2%
– servicii si alte activitati 48,0%
Exhaustiv: 100%
Repartizarea salariatilor pe principalele ramifica de preocupare in anul 2003, in Cazare Ocna Sugatag Maramures, Cazare Cu Demipensiune Maramures
Peisaj nr. 2.1
INDICATORI Aprilie Mai Iunie
Agricultura, silvanistica, piscicultura, exploatatie forestiera 2 491 2 501 2 506
Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194
Servicii si alte activitati 47 746 47 928 48 022
TOTAL 96 165 96 533 96 722
Izvod: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti
Efectivul de salariati la sfarsitul lunii ciresar 2003 a fost de 96 722 persoane, in mers-inainte cu 557 persoane figura de sfarsitul lunii aprilie a aceluiasi an.
Distributia salariatilor pe sectoare de straduinta evidentiaza ca cea mai intins importanta o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmata de industrie si constructii (47,8%), agricultura, padurarie, piscicultura, extragere forestiera (2,6%).
Comparativ cu sfarsitul lunii prier 2003, efectivul de salariati a matriculat cresteri mai a intinde la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatatie forestiera (15 persoane).
Cresterea efectivului de salariati s-a debitor in principal infiintarii de noi locuri de munca in sectorul particular, reducerea muncii la intunecime si recalificarea somerilor in po-trivire cu nevoile curente ale economiei.
2.4.2 Industria
Industria in Pensiuni Maramures Poienile Izei Cazare Predeal este reprezentata prin sectoarele de valorificare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucratoare s-au ama-nuntit datorita prezentei zacamintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de blana lemnoasa. Astfel, metalurgia neferoasa cuceri primul loc ca pondere atat in productia industriala a judetului cat si a tarii, Cazare Maramures 4 Stele, Cazare Prislop Maramures ocupand locul prim pe lipsa in productia de saturn si cupru electrolitic. Mangaia Larg, Borsa, Baiul, Cavnic reprezinta principalele centre ale metalurgiei neferoase.
Pe teritoriul judetului Cazare Pensiuni Borsa Maramures Cazare isi mai desfasoara activitatea intreprinderi textile, de articole de blanarie, materiale de constructii, incaltari, produse alimentatie etc.
Populatia a munci ocupata, pe ramuri ale economiei (%), in Cazare Buna Maramures, Cazare Lapus Maramures, in timp 1998-2002
Vedere nr. 2.2
INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Agricultura 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7
Padurarie, extragere
forestiera, vanat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9
Industrie 29,9 22,3 20,0 20,624,0
Ind. Extractiva 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5
Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5
Energia electrica si termica, gaze si apa 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0
Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7
Pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7
Hoteluri si restaurante 1,50,9 1,2 0,8 0,5
Transporturi si depozitare 3,02,7 2,8 2,5 3,3
Diligenta si telecomunicatii1,0 1,1 1,0 1,0 1,0
Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6
Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor 1,51,9 1,8 1,6 1,5
Chivernisire publica 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4
Invatamant 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8
Sanatate si asistenta sociala 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4
Alte activitati 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5
Origine: Anuarul statistician al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti
Agricultura a avut cea mai duium importanta in anul 2000 cu 50,0%, iar in anii urmatori ponderea a inceput sa scada la 49,9% in 2001 si 44,7% in 2002. Padurarit, exploatarea forestiera si economia vanatului au variatii tare smeri. Industria extractiva scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucratoare are o pondere in evolutie din an in an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitatile cine au o dezvoltare semnificativa sunt: constructii, comert, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) invatamantul si sanatatea.
Industria feroasa este reprezentata printr-o turnatorie de otel aflata la Alapta Intins, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Mangaia Duium. Productia acestor centre se bazeaza in colectiv pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de barter auto etc.
Industria de adaptare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Alapta Spatios, Mangaia Sprie, Borsa, inde se realizeaza mobilier, placaj, osatura etc.
O indelungata traditie in Pensiuni Turistice Borsa Maramures o are productia mestesugareasca din cine se a se deosebi olaritul la Sacel, Tg. Lapus si prelucrarea artistica a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobilament campenesc, a se ciudi pictate, la Vadul Izei, Sapanta, Desesti si prelucrarea lanii la Sapanta, Viseu de Sus [25].
2.4.3 Agricultura
Fondul funciar al judetului Cazare Maramures, Cazare Sisesti Maramures la sfarsitul anului 1996 era pregatit din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fanete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile insumand 3 604 ha cultivate cu: cocenasi, cartofi, grau, orz etc.
Cresterea animalelor este si ea exprima, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. In sectorul cresterii animalelor s-au desfasurat actiuni menite sa conduca la stoparea scaderii numarului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei identic Programului de stapanire.
A fost elaborat si pus in practica Programul strategic privind exploatarea si imbunatatirea pajistilor, orisicine in voit a se interesa 71% din totalul suprafetelor agricole.
S-a constituit cadrul bine venit pentru imbunatatirea si asigurarea starii de sanatate a animalelor, realizandu-se programul de control si combatere a bolilor la animale, de instiintare si trimitere a acestora la om.