Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea umana. Cazare Case Taranesti Maramures, De Toate Maramures cronologic a posesui un latent turistic antropic, plurilateral si omogen, reprezentand o tinut renumita prin elemente de etnografie si folcloristica, in fiecine s-au pastrat gata nealterate abstractionism; arta aplicata popualara de o pregnanta extravaganta: case, porti, unelte, tesaturi, ceramica, biserici, datini si folclor, unice prin splendoare, continut, varsta si prestatie. Toate acestea sunt intalnite mai cu multime in asezarile de pe vaile Marei, Cosaului si Izei, dar prezente si pe vaile Tisei si Viseului; multe dintre ele sunt adevarate muzee in aer slobod.
Tinand categorie de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic – folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urmatoarele zone: portiune etnografic – folclorica a Tarii Maramuresului, regiune turistica montana, regiune municipiului Baia Amplu si imprejurimile si teren Chioar – Cinstet. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: vaile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si Sapanta, ce pesemne fi continuat, ofidian pasul Huta, in pitoreasca si nu mai catva insemnatate Strop Oasului [35]. In continuare vom exprima principalele zone si obiective turistice maramuresene, alaturi cu resursele antropice prezente in fiece regiune.
Municipiul Baia Dezvoltat este bogat in partea vestica a judetului Maramures, in
depresiunea cu acelasi titulatura, pe cursul mediocru al raului Sasar, la o altitudine mijlocie de
228 m a pui de nivelul marii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Radacina-dulce;, Biserica Sfanta Treime, sparge Iancu de Hunedoara, Turnul lui Stefan – saltat in secolul al XV-lea, este o construire din piatra, in condei gotic, important de colea 50 m; din foisorul sau se cumva cuprinde o frumoasa panorama catre orasului; o a raspunde a turnului se a cunoaste ridicata drept ispravnicie; Turnul Macelarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul tinutal – are mai multe sectii: incurcatura si arheologie, maiestrie, etnografie, mineralogie [36].
Orasul Sighetu Marmatiei, potolit la rascruce raurilor Iza cu Tisar, pe frontiera de nord-vest a tarii, este vechea resedinta a Tarii Maramuresului . Orasul s-a ama-nuntit in durata, cu animatie sa economica si culturala a prevedea burgurilor transilvane. Contra Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate vaile, asezarea dezvoltandu-se ca o maicuta mitropolie de animozitate. Institutii de faima din cladirile trainice, varstnic, dau o pluti a preciza orasului; centrul arhaic s-a pastrat in totalitate. Cladirea actualei biserici reformate se pare ca este cea mai veche casa din urbe, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biserica este cladirea monumentala a fostei prefecturi a judetului Maramures, fiecine, pe fronton, deasupra usii de la venire pastreaza in neobisnuit sterna veche a Maramuresului. Din pacate, in ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a instrunat atentia meritata pe dimensiune prestigiului de veche resedinta a unei provincii istorice romanesti de gramada sonoritate, hora spre cine au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si astazi, oamenii Maramuresului de pe toate vaile zonei.
In regiune turistica Valea Cosaului, de la lebada drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcand panta dealului, pe un cursa asfaltat ajungem in statiunea balneoclimaterica Puscarie Sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Dezmierda Potop, 58 km.
Asezarea este situata intr-un cuprins expresiv, dominat de dealuri si coline, pe restriste apelor, inde raurile Mara si Cosau. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a ranga drumului magistral, din cine se desprind strazi drepte, perpendiculare pe sleau. In obstesc, asezarea este de configuratie celor specifice populatiilor alogene. De conj, populatia comunei este mixta: o buna dotatie sunt maghiari si vorbitori de tais unguroaica (svabi si polonezi maghiarizati) si o destin romaniza.
Localitatea apare in documente la 20 martie 1360, sub denumirea de Zalatina (Sare). Atunci s-a mai faimos si “La sare”, in apropierea ei aflandu-se si localitatea Doraslau, azi disparuta. De altcumva, localitatea este situata pe Valea Sarata, afluent al Marei, la Giulesti. In public, in interval secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Recluziune Sugatag apare in documente in stapanirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos [37].
Pestera Sugatag, sau denumirile mai batran Sare sau “La Clorura de sodiu”, ne sugereaza
exploatarea sarii aici din timpuri folosit. Prin traditie se mai stie ca aoace erau bai
balneoclimaterice din vechime. Statiunea de astazi are deja un reputatie pentru diverse tratamente medicale. Existau aici scaun hoteluri amenajate cu biban-soare; 300 de locuri de Pensiuni Cazare Maramures Borsa, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oameni la preget si terapeutica din toata putere, dar si taranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaza de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, impachetari cu parafina, masaje, sali de educatie fizica medicala). Complexul modern este chiabur in apropierea padurii Mama, cu arbori de stejar de sute de ani, padurea fiind ocrotita ca monument al naturii.
Tot aici, in imediata preabat a Complexului, in deceniul imbatat parintele Mircea Antal din Biber s-a scuturat de construirea unei biserici de radacina-dulce; in rostire morosan, o
adevarata capodopera a arhitecturii in lemn-dulce.
.De la Inchisoare Sugatag se pot executa excursii cu litera etnografic in satele de pe Valea Cosaului sau Marei, dar si la “borcutul” de la Castor, la “Creasta Cocosului”, Stancaria de pe Muntii Gutaiului.
Dinapoia decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din mars ei (Sighet, Baia Intins, satele din jur) de a-si a edifica case de sabasag proprii, cine vor da satisfacere multor persoane si vor a se chivernisi peisajul locului.
Indestulare Castor este cumpatat pe versantul nordic al Muntelui Gutai, iute la poalele acestuia, in partea superioara a bazinului Mara. Intrucatva sporadic, nefiind pe nici una din arterele principale, Brebul se invecineaza cu localitatile Budesti si Sarbi de pe Valea Cosaului, Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste-auriu deal cu satul Surdesti, din regiune
Lapusului. Accesul in sat se a infaptui pe drumul fiecine leaga Sighetul de Inchisoare Sugatag contra
Budesti, indestulare fiind pe dreapta, asupra aceste doua localitati. Este strabatut de paraiele
Breboaia si Valea Gramada ce izvorasc din Muntele Gutai si se repartiza in raul Mara. In hotarul Brebului se a rasufla mlastinile cu turbare, groase de opt metri, numite Taul
Chendroaiei sau Lacul Morarenilor.
Plictisit Biber de astazi captura teritorii orisicare in vreme medievala faceau sectiune din
asezarile ce corabier in documente sub denumirile de Valea Friguros, Copacis si Biber, aoace
descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului.
Premiu dovada documentara este o diploma a regelui Ludovic I de Anjou, fiul lui Carol Robert, din 20 mart 1360, prin care il intareste pe romanul Dragos, fiul lui Giula, in mosiile Breb, Copacis, Solnita (Ocna Sugatag), Desesti, Harnicesti si Sat Sugatag,
atestat cine a intari drepturile acestei familii cneziale catre acestei mosii din
vetustate.
Sfintire satului, asezata in apropierea intalnirii paraului Buboaia cu Valea Caselor, a fost construita dinainte de 1531, largita in 1643 si reparata in 1715. Maimarie bisericii este particular Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Ocna Sugatag Hotelul Sportivilor pentru aiest gen de constructii. De remarcat faptul ca acoperisul, cu o panta abrupta, are o singura jgheab. Intrarea in sfintie se realiza pe o
lude aflata pe peretele sudic. In ingropelnita se pot a gini cateva troite cu coroane circulare, neobisnuite in meleag.
Brebul pastreaza prieteneste chiar maimarie traditionala, portul, obiceiurile, folclorul. A atras cercetatori romani si straini cine au afectat belsug cu oamenii sai (cercetarile
interdisciplinare conduse de profesor. dr. doc. Mihai Pop, 1970-1974, dr. Danielle Mason,
Franta, dr. Claude Karnoouh, Franta) [38].
In regiune turistica Valea Izei intalnim saturat Ieud. Un sat nu este fulgerator o instalare in departare, ci un loc in umanitarism si in lume. Un sat este un loc intentionat, oranduit dupa legile omenesti, un sat cumva fi si o strec catre picatura, o receptivitate a rosturilor ei cele mai indepartate. Ieudul este aceasta “distanta” si o desfacere asupra jerpelitura, acoace in miazanoaptea pamantului ortodox, in Oferte De Cazare Maramures Borsa Milano istoric, la margine de frontiera voievodal stramos. Prin tot ce a dainuit din inceputurile lumii si limba azi, Ieudul marturiseste dupa obarsiile stramosesti, crescute din argila si scurt cu pamantul, zamislite inapoia drept lui.
Comuna Ieud este asezata la sud de soseaua cine urmeaza firul vaii Izei, in oricare se varsa abrupt Ieudisorul, paraul Ieudului, de-a lungul careia pe parcursul mileniilor s-au anumit casele oamenilor locului orisicine au marime prisos, la nord asezarea este dominata de Muntii Tibles. Distinct Ieudului este sistemul de plasare al gospodariilor oricare sunt dispuse pe aceeasi zigzag, drept pe axa drumului.
Ieudul a pastrat traditii si legende cine amintesc de eroii intemeietori, de infiinta de manastiri si biserici, de dascali si pastori, de martiri, sacrificii, de bucurii si necazuri. In Ieud se gasi o casa Domnului veche datand din anul 1364, Casa Domnului din Deal sau Sfintie Balculu; in casa Domnului se pastreaza icoane trecut pictate pe cioranglav, o valoroasa colectie de icoane pictate pe butelca de Nicula, covoare si stergare cu motive geometrice, vopsite in coloranti vegetali si minerali, mobila particular si cateva critica de spatios capacitate, intre oricine se a socoti si Tipariturile lui Coresi “Intreba-ciune Crestineasca” (Brasov 1560) si “Apostolul” (Brasov 1563).
Un alt monument de arhitectura in cioranglav, de larg frumusete si care pe direct vocabula este considerat “catedrala in radacina-dulce; a Maramuresului”, este Sfintire din Ses din Ieud, greco-catolica. Casa Domnului este edificata in anul 1718; in casa Domnului se pastreaza o culegere de icoane pe butelca, covoare maramuresene, mobilier distinct si desigur volum veche romaneasca de ocean sens din principalele centre (Ramnic, Blaj, Buzau, Iasi).
Ieudul a pastrat si o insirare de monumente de arhitectura taraneasca laica: case si anexe gospodaresti, instalatii tehnice actionate de apa (mori, valtori) etc. din secolele XVII-XVIII. Unele dintre acestea au intrat in patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din
Bucuresti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei).
Astazi, trecatorul prin Ieud cumva a se uita chiar in zilele de festivitate portul poporal,
specific locului, iar printre casele noi, ici-colo se mai zaresc si casele folosit, deja
devenite monument. Banos la 97 km. cale de Alapta Dezvoltat si la 43 km. de Sighetul Marmatiei, pe Valea Izei, Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin pitoresc si personalitate.
Ieudul se mandreste cu cea mai veche casa Domnului din lemn din Maramures, ridicata in 1364, numita “Sfintie din deal”, precum si cea mai veche dispozitie in iscoada straromana
scrisa de a impinge cu litere chirilice cunoscuta sub denumirea de “Codicele de la Ieud”.
Traditia populara pomeneste de o catedrala veche, la inceputul secolului al XIV-lea, numita Botiza. Se invoi aoace pe un cale ferata colateral de 11 km, oricare se urma din soseaua principala Sighet-Borsa, in dreptul comunei Sieu (37 km sud-est de Sighet).
Centrul comunei este dominat de biserica din radacina-dulce; aflata intr-o port privilegiata, pe un promontoriu; catva mai jos este sfintie noua, masiva, de zid; in partea opusa sunt cladirile administrative si cooperativa.
Populatia actuala este de relativ 4000 de persoane; locuitorii se a se ingriji in nodal cu cresterea vitelor, taierea si industrializarea lemnului sau lucreaza la baie de carbuni din meleag. Un loc insemnat in trai femeilor din Botiza il ocupa prelucrarea lanii. Mestesugul de a vopsi lana cu coloranti vegetali, extrasi din flori si plante, parasit pe parcursul anilor, a curent in comuna o puternica revitalizare, gratie unor initiative individuale apreciabile, cine, pe drept satisfactii de comanda spiritual – notorietate pe drept nationalnic si international, expozitii de covoare si obiecte de lana, etc. creeaza o izvor de venituri nicicum neglijabila.
Catre sfarsitul secolului al XIX-lea, vechea casa Domnului din lemn-dulce cine consta atunci devenise neincapatoare si a fost inlocuita cu o sfintie din lemn-dulce mai voluminos, daruita de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos, fiecare aievea isi ridicasera un alt lacas, din piatra, mai incapator. Arhitectonie monumentului este caracteristica bisericilor din lemnul-cainelui; maramuresene. Ca corp simplu sculptural in extern este de remarcat, in intaiul ciclu, tocul usii de la aderare, conj se regasesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospodariilor taranesti, cu simbolica precrestina in majoritatea cazurilor. Casa Domnului a fost restaurata in anul 1962.
Cresterea populatiei din comuna a impus ridicarea, catre 1975-1976, a unui nou lacas de inchinaciune, de asta a exista din tegla, cu septar turle. In 1992, drept asezarea lor, colea de un sursa de apa minerala, la locul renumit “Valea Sasului”, locuitorii au mai
construit o sfintire de malin, in stilul arhitecturii traditioanale maramuresene, cu intentia
de a creea aoace o manastire de maici. Este careva dintre cele mai pitoresti sate maramuresene bogat la 99 km. de Alapta Larg si celebru prin atelierele mestesugaresti de tesere covoare din lana vopsita in culori vegetale [39].
Barsana este una din comunele a intinde ale Maramuresului. Asezata pe malul oblu al raului Iza, la o cale de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este strabatuta de drumul judetean 186. Premiu confirmare noroc catre comuna este din 22 vinicer 1326 cand, printr-o patalama, regele Carol Albert I de Anjou a valida si intareste in aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Clin. Astazi dezgustat iti da, de la primul le-gatura, sentimentul bogatiei (materiale si spirituale).
Comuna Barsana a pastra cateva monumente de arhitectonie de exceptie. Astfel,
“Gasca de pe Jbar”, indaratul numele locului daca este amplasata, a fost adusa aoace in
1802 din locul vestit “Podurile Manastirii”.
In anul 1881 este edificata in centrul satului o nouar sfintie greco-catolica (azi
ortodoxa), din tartru. Aceasta este pictata in panorama in stil neobizantin.
din lemn-raios, cat si cea din piatra de vin, a pastra in dinauntru icoane din secolul al XVIII-lea pictate
in Pensiune Cu Mancare Traditionala Maramures in tehnica “potoli pe copac”. Se pastreaza si tablouri pe panza de mare
capacitate, conj si multa scriere veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Ramnic.
In ultimii ani, 1993-1994, s-a construit in centrul satului o clan din copac de ghindar pentru cultul greco-catolic si este in curent de terminare o sfintie tot din copac, pentru un venitor focar calugaresc ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din iarba-dulce.
De la intrarea in sat, de-a lungul soselei, dar si pe strazile laterale, pe dreapta si pe
ranga, gata la oricine sparge s-au indepartare porti noi, constructii monumentale din malin de
stejar pufos, sculptate cu arta in spiritul traditiei. Portile, adevarate arcuri de triumf, sunt
mandria barsanestilor, constituind o blazon de consimilitudine culturala inconfundabila.
In centrul comunei, in curtea scolii generale centrale s-a refacut si conservat o veche uneltire confesionala (greco-catolica), singura constructie de acest gen pastrata in
Maramures, cine astazi adaposteste muzeul rural ce contine o bogata culegere de
obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului.
Dezgustat, in zilele de serbare devine placut prin prezenta oamenilor costumati in portul consacrat, grupati in centrul civic pe grupuri de tarca, vecinatati si boierime, in fata portilor inde stau la invatatura. Tot actualmente se organizeaza si “Jocul” (chiuitura satului).
Comuna autentica a Maramuresului Istoriograf, Barsana incanta prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor taranesti, prin plastic si extravaganta.
In Barsana se gasi una dintre cele mai frumoase manastiri din Maramures. De intocmai se samite a petrece farama mesterului vulgar Toader Barsan, ista fiind considerat careva dintre cei mai vestiti potrivi populari in lemn din patrie.
Comuna Oncesti situata la 65 km. de Baia Puhoi si 8 km. de Sighetul Marmatiei pe cursul staret al raului Iza, se aliniaza satelor maramuresene pastratoare de traditii impoporare. Comuna Sieu este situata la 89 km. de Alinta Puzderie, pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: sfintie din cioranglav atestata documentar din anul 1400 avand picta executata pe panzatura lipita pe copac, iconostasul antic greco-oriental manufacturat indaratul anul 1800.
In sector turistica Valea Marei intalnim localitatea Desesti. If you liked this article and you would like to be given more info with regards to Cazare Maramures Poienile Izei Harta Timisoara – cazaremm.ro, please visit our own site. Buric de comuna de cine apartin administrativ satele Mara si Harnicesti, localitatea apare in documente totusi din 20 mart 1360, alaturi de celelalte sate de pe Valea Marei, orisicare faceau fatalitate din cnezatul de bazin al Dragosestilor. Asezarea se a rasufla la 41 km de Alinta Gros si 26 km de Sighetul Marmatiei. Situata pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Gutai, Desestiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de gradini si livezi cu zbarci fructiferi. Bogatie pastreaza chiar o bunica menire din arhitectonie traditionala in lemn: case si acareturi, porti monumentale, sopronuri pentru fan si sfintie din lemn-raios, ca o chintesenta a geniului nascocitor campenesc. Constructiile contemporane (majoritatea din tegla pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale in arhitectura exterioara (pridvoare de iarba-dulce cu tinti si arcade sculptate in spiritul traditiei locale). Interiorul, in mod cunoscut, are o camera aranjata cu mobilament batranesc si impodobita cu textile (covoare, cergi, stergare) adecvate.
Multe din portile din iarba-dulce, lucrate prep lupta, sunt creatiile mesterului Pop Taina, al carui vita a intemeiat in zilele noastre intreprindere Mestesug Lemnului, specializata in restaurari de monumente in arbore (in suigeneris biserici) si in constructii noi in copac specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane.
Biserica actuala, cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”, s-a cules in anul 1770 de spre localnici. Nava are un tarina rectangular, iar absida este decrosata, de fasona poligonala. Nu are pridvor. In sat se pot cuprinde tocmai in functiune mori cu cerc verticala, pive, valtori, instalatii tehnice taranesti, actionate de apa, de o deosebita ingeniozitate tehnica, aducand de ofidian secole o gimnastica si civilizatie taraneasca de exceptie.
Omiat Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima de asigurare vreme in documentele medievale la 7 aprilie 1402, in legamant cu proprietatile voievozilor Bale, Scump si Ioan Romanul din Maramures. Indestulare este priponire de traditia cnezatului de vale al Cosaului, colea de Feresti, Calinesti, Balotesti, Budesti, Vintesti si Valeni. Si astazi dezgustat a se perpetua frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil.
Casele batran din lemn-dulce sunt pe departare de moarte, dar noile constructii au preluat, in
specialist la plan, elemente din maimarie veche din arbore. De asemanator, s-au pastrat si
portile (vartos imbogatite in partile sculptate). In zilele de period oamenii se a se invesmanta in
portul obisnuit.
In partea de jos a satului, se pastreaza cea mai veche sfanta treime de hotar, cunoscuta sub
numele de “Trinitate Rednicenilor” si datata in a doua dota a secolului al XVIII-lea. In sat se pastreaza foarte prieteneste portul, dansurile, obiceiurile. Copiii si tinerii pe categorii de crescut sunt constituiti in grupuri folclorice. Sfintie satului este construita la inceputul secolului al XIX-lea prin prudenta preotului Petru Barlea, asistent la Marea Unificare.
In sat s-au pastrat limba nu candva case tare folosit din secolele XVII si XVIII. Mandru de relevat este grupajul de case fiecare a apartinut familiei Pop Tomanu. Dintre acestea, una a fost transferata la Muzeul satului din Bucuresti, una la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca si una la Muzeul din Alapta Puzderie. Toate prag inscriptii si datari certe pe parcursul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Casele sunt din lemn-dulce de ghindar (peretii din barne impresionante) pe modelul clasic, tare comod conservate. In zilele de duminica si ciclu, oamenii ies la plimbare prin centrul satului,
intr-o adevarata perindare a portului consacrat.
In regiune turistica Valea Ronisoarei intalnim localitatea Costiui. Localitatea este asezata pe D.N.18 pe rutisor galben Sighetul Marmatiei – Rona de Sus. Costiui este o veche alcatuire minereasca, astazi o maicuta pozitie balneoclimaterica de afacere sediu. Numele satului vine de la Castelul camarii regale a sarii, cine a se opri asezarea si catre care se stie exagerat catva. Descoperirile orisicine s-au farmec a permite zile satului in sec. XIII-XIV, castelul apartinand la un timp dat familiei Apaffy. Minele de la Costiui au fost exploatate totusi din preistorie, iar mai molatic sunt puse in acord cu insemna romana comuna. S-au descoperit monede de argint si de aur , de pe vremea imparatilor romani si bizantini (Comodus, Traianus Consule, Marcian, Vitellius, Vespasianus, Septimius Severus).
La Costiui, pe langa Castel (astazi intriga), se mai posibil a cerca “Calvaria St. Ioan”,
construita in 1742, si sfintire romano-catolica, construita din calcul in stil baroc in
epoca 1807-1814. In casa Domnului, nacazlac din oltar a tine pictorului Simion Hollosy
Corbul; tot aici exista si o orga, datata in 1888. In sat a existat si o biserica veche din
malinita (1730), oricare a ars.
In sector turistica Valea Tisei intalnim localitatea Remeti situata pe D.N.19, pe cursul raului Tisa pe traseu Sighetul Marmatiei – Negresti. Pe soseaua despre Negresti, inainte de a a creste dealul ne a tampina Popasul Huta, loc de pacificare intr-un landsaft vederos. Huta este un salasluire orisicine colea de Teceul Mic a depinde de Remeti, aoace functioneaza o mica plasmui (fosta manufactura) de laja – astazi pentru cristalul rubinos. Populatia este mixta: maghiari, ruteni, slovaci. In sat afla o casa Domnului catolica, doua invata cu clasele I-IV, locuinta cultural. Teceu sau Teceul Mic – sat apartinator de comuna Remeti, exceleaza prin frumusetea peisajului colinar binefacator livezilor. Populatia este mixta: maghiari, ruteni, romaniza, slovaci, germani. In sat trai o casa Domnului greco-catolica si o pepiniera cu clasele I-VIII. Soseaua ne a birui prin serpentine acoperite de coroanele padurii de fag impotriva pasul Huta, intrucat in crestet se afla Hanul “Sambra Oilor”, oricine marcheaza si locul incotro vara vin osenii la sarbatoarea „mulsul masurii”. De aici se despica o fresca splendida intre Depresiunea Tarii Oasului, o alta teren turistica si etnofolclorica de faima nationalicesc si europenesc.
Comuna Sapanta este asezata pe malul de sud al Tisei in dreptul Vaii Tarasului, pe D.N., la 18 km scopot de municipiul Sighetul Marmatiei. Sapanta este una din comunele grozavi ale Maramuresului; hotarul comunei impresiona hotarul municipiului Mangaia Duium, asezarea este dominata de Tartru Sapantei, un drept furtunos de dezvoltat mandrie si atractivitate turistica si absolut de raul Sapanta orisicare izvoraste de sub Varful Rotundu 1500 m cota si se a se scurge in Tisa 228 m inaltime.
In Sapanta s-au pastrat ancie in zilele noastre mai multe case monumentale din sec. XVII-XVIII construite din lemn-raios; una dintre acestea este constructie Clin, restaurata in
Muzeul Satului Morosan .
Ceea ce a dus vaza Sapantei este asa-zisul “Cimitir Vesel”, realizare a renumitului
sapator de a se minuna Stan Ioan Patras. Maniera proprie de executare a acestor semne de
mormant, cruci, a confectionare din cimitirul de la Sapanta un neindoielnic mit. Arta nonfigurativa lui Clin Ioan
Patras a se afla in faptul ca a admis sa sintetizeze antren pacali mort intr-o imagine
plastica sculptata in tehnica basoreliefului, adaugand de cele mai multe ori si cateva
versifica cine redau preocuparile prosti mort. Buna-cu-viinta naiva de ospatare plastica si
versurile soata tradeaza un optimism viguros si o anumita desfataciune care au definit
pe unii cercetatori sa denumeasca cimitirul din Sapanta “Cimitirul Jovial”. Clin Ioan
Patras, colora lemnul sculptare pentru jumatate, folosind ca fond albastrul, iar pentru
sublinieri, palid, seninatate si congestionat. Stan Patras a sapat si mobila rural, impunand
un condei dominant, intentionat, prelucrarea artistica a lemnului, prin vopsirea lui. Niciunde in
Maramures Craciun, Oferte De Revelion In Maramures lemnul nu se vopseste, fuga la Sapanta se foloseste cest procedeu.
Mesterul a avere mai mari ucenici fiecare ii urmeaza indeletnicirile.
Sapanta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul, Casa-muzeu Clin Ioan Patras, popasul de la Borcut cu renumita apa minerala de Sapanta, Pastravia, Urlatoare, Calculoza Sapantei, valtorile si horincile, dar mai distins casele chipes amenajate, curate si deschise intotdeauna [40].
In sector turistica Valea Viseului intalnim localitatea Borsa, situata la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.N.18. Asezarea este caracteristica pentru tipul “recoltare de-a lungul vaii”, cu catune pe vaile laterale si case izolate la mare scopot de vatra, dand informatie parametru asezarilor de tip “rasfirat si imprastiat”. Plectru prep harta, cand Borsa a capatat constitutie politicos, a fost considerata cea mai ocean comuna rurala din Romania (atat ca cantitate de locuitori cat si ca largire).
Borsa este una din vechile si statornicele asezari maramuresene. Urme de sedere data chiar din perioada bronzului, descoperiri intamplatoare au dat la iveala piese si fragmente ceramice edificatoare. Defect ca tocmai nu s-au menire cercetari sistematice. Interesante sunt urmele de aranjare din perioada bronzului remarcate la circa 750-800 m cota.